Acts 10
1 În Cezareea era un om cu numele Corneliu, un centurion din cohorta numită „Italica”.
2 El era evlavios și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. Făcea multe milostenii oamenilor și se ruga totdeauna lui Dumnezeu.
3 Într-o zi, cam pe la ceasul al nouălea, a văzut clar într-o vedenie un înger al lui Dumnezeu intrând la el și spunându-i: „Corneliu!”
4 El, privindu-l cu atenție și înfricoșat fiind, a spus: „Ce este, Doamne?” Acesta i-a răspuns: „Rugăciunile și milosteniile tale s-au ridicat ca o jertfă de aducere aminte înaintea lui Dumnezeu.
5 Și acum, trimite câțiva bărbați la Iope și cheamă pe un anume Simon care se numește și Petru.
6 El este găzduit la Simon, un tăbăcar a cărui casă este lângă mare.”
7 Când a plecat îngerul care îi vorbise, el a chemat doi dintre servitorii săi și un soldat evlavios, dintre cei care erau tot timpul la dispoziția lui.
8 După ce le-a explicat totul, i-a trimis la Iope.
9 A doua zi, pe când aceștia călătoreau și se apropiau de cetate, Petru a urcat pe acoperiș să se roage. Era pe la ceasul al șaselea.
10 A flămânzit și voia să mănânce. În timp ce îi pregăteau masa, el a căzut într-o răpire sufletească.
11 A văzut cerul deschis și din el un vas coborând, ca o pânză mare, lăsată spre pământ de cele patru colțuri.
12 În el se aflau tot felul de patrupede, târâtoare ale pământului și păsări ale cerului.
13 Și un glas i-a vorbit: „Ridică-te, Petre, înjunghie și mănâncă!”
14 Dar Petru a spus: „Cu niciun chip, Doamne! Căci niciodată n-am mâncat nimic întinat sau necurat.”
15 Și glasul i-a vorbit din nou, a doua oară: „Ceea ce Dumnezeu a curățit, tu să nu numești întinat!”
16 Lucrul acesta s-a întâmplat de trei ori, apoi îndată vasul a fost ridicat la cer.
17 În timp ce Petru, nedumerit, se întreba ce putea să însemne vedenia pe care a avut-o, iată că bărbații care au fost trimiși de către Corneliu, aflând casa lui Simon, stăteau la poartă
18 și, strigând, au întrebat dacă Simon, care se numește Petru, este găzduit acolo.
19 În timp ce Petru medita la vedenie, Duhul i-a spus: „Iată, te caută trei bărbați!
20 Acum, ridică-te, coboară și mergi împreună cu ei fără ezitare, căci Eu i-am trimis.”
21 După ce a coborât la acești bărbați, Petru a spus: „Iată, eu sunt cel pe care îl căutați. Care este motivul pentru care veniți?”
22 Ei au răspuns: „Centurionul Corneliu, un om drept și temător de Dumnezeu și cu o bună mărturie din partea întregului neam al iudeilor, a fost înștiințat de un înger sfânt să trimită după tine, să vii în casa lui și să audă ce ai de spus.”
23 Atunci el i-a chemat înăuntru și i-a găzduit. A doua zi, Petru s-a sculat și a plecat împreună cu ei, iar câțiva dintre frații din Iope l-au însoțit.
24 În ziua următoare au intrat în Cezareea. Corneliu, care își adunase rudeniile și prietenii apropiați, îi aștepta.
25 În timp ce Petru dădea să intre în casă, Corneliu, ieșindu-i în întâmpinare, a căzut la picioarele lui și i s-a închinat.
26 Dar Petru l-a ridicat, spunând: „Ridică-te, căci și eu sunt doar un om!”
27 Vorbind cu el, a intrat înăuntru, unde i-a găsit pe mulți adunați.
28 Și le-a zis: „Voi știți că unui bărbat iudeu nu îi este permis să se alăture cuiva de alt neam sau să se apropie de el, dar mie Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe niciun om întinat sau necurat.
29 De aceea, când ai trimis după mine, am venit fără a obiecta. Întreb, deci: Cu ce scop ați trimis după mine?”
30 Și Corneliu a spus: „Cu patru zile în urmă, chiar la ceasul acesta, [la ceasul al nouălea], mă rugam în casa mea. Și iată că un bărbat a stat înaintea mea într-o haină strălucitoare
31 și a zis: «Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată și milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.
32 De aceea, trimite la Iope și cheamă-l pe Simon, care se numește Petru. El este găzduit în casa lui Simon, un tăbăcar, lângă mare. »
33 Am trimis, deci, imediat la tine și bine ai făcut că ai venit. Acum noi toți suntem de față înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ți-a fost poruncit de către Domnul.”
34 Atunci Petru și-a deschis gura și a zis: „Înțeleg, într-adevăr, că Dumnezeu nu este părtinitor,
35 ci în orice neam, cine se teme de El și lucrează dreptate este primit de El.
36 Cuvântul pe care El l-a trimis fiilor lui Israel, vestind pacea prin Isus Cristos, care este Domnul tuturor,
37 acel cuvânt voi înșivă îl cunoașteți, mesajul răspândit prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul pe care l-a predicat Ioan:
38 cum Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care mergea din loc în loc, făcând bine și vindecând pe toți cei apăsați de diavolul, căci Dumnezeu era cu El.
39 Și noi înșine suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut El în țara iudeilor și în Ierusalim. El este Cel pe care ei L-au și omorât, atârnându-L pe lemn.
40 Pe El Dumnezeu L-a înviat a treia zi și a îngăduit să Se arate,
41 nu întregului popor, ci martorilor mai dinainte aleși de către Dumnezeu, adică nouă celor care, după învierea Lui din morți, am mâncat și am băut împreună cu El.
42 Și ne-a poruncit să predicăm poporului și să mărturisim că El este Cel rânduit de Dumnezeu ca Judecător al celor vii și al celor morți.
43 Despre El mărturisesc toți profeții că, prin Numele Lui, oricine crede în El primește iertarea păcatelor.”
44 Pe când Petru rostea aceste cuvinte, Duhul Sfânt S-a coborât peste toți cei care ascultau Cuvântul.
45 Și credincioșii circumciși care veniseră cu Petru s-au mirat că darul Sfântului Duh a fost turnat și peste neamuri.
46 Căci îi auzeau vorbind în limbi și mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a spus:
47 „Oare poate cineva opri apa ca să nu fie botezați aceștia care au primit Duhul Sfânt ca și noi?”
48 Și a poruncit să fie botezați în Numele lui Isus Cristos. Apoi ei i-au cerut să mai rămână câteva zile.