Acts 9
1 Saul încă răspândea amenințare și ucidere împotriva ucenicilor Domnului. El s-a dus la marele preot
2 și a cerut de la el scrisori către sinagogile din Damasc, așa încât, dacă va găsi pe cineva urmând Calea, atât bărbați, cât și femei, să-i poată aduce legați la Ierusalim.
3 În timp ce călătorea și se apropia de Damasc, deodată a strălucit în jurul lui ca un fulger o lumină din cer.
4 Căzând la pământ, el a auzit o voce spunându-i: „Saule, Saule, de ce Mă persecuți?”
5 Și el a întrebat: „Cine ești Tu, Doamne?” Și Domnul i-a răspuns: „Eu sunt Isus pe care tu Îl persecuți! [Îți este greu să lovești cu piciorul în țepușe!”
6 Tremurând și plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?”] „Ridică-te, dar, și intră în cetate! Acolo ți se va spune ce trebuie să faci.”
7 Bărbații care călătoreau împreună cu el au rămas fără grai; auzeau într-adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.
8 Saul s-a ridicat de la pământ și, deschizându-și ochii, nu vedea nimic. Atunci, l-au luat de mână și l-au dus în Damasc.
9 Trei zile a fost fără vedere și nu a mâncat, nici nu a băut.
10 În Damasc era un ucenic oarecare pe nume Anania. Domnul i-a spus într-o vedenie: „Anania!” Și el a răspuns: „Iată-mă, Doamne!”
11 Atunci Domnul i-a zis: „Ridică-te și du-te pe strada care se numește «Dreaptă» și caută în casa lui Iuda pe un om din Tars pe nume Saul; iată că el se roagă
12 și a văzut într-o vedenie pe un bărbat pe nume Anania, intrând și punându-și mâinile peste el ca să-și recapete vederea.”
13 Și Anania a răspuns: „Doamne, am auzit de la mulți despre acest om, câte rele a făcut sfinților Tăi în Ierusalim.
14 Chiar și aici are autoritate de la mai-marii preoților să-i lege pe toți cei ce cheamă Numele Tău.”
15 Domnul i-a spus: „Du-te, pentru că el Îmi este un vas ales ca să ducă Numele Meu înaintea neamurilor, înaintea regilor și a fiilor lui Israel.
16 Căci Eu îi voi arăta cât trebuie să sufere pentru Numele Meu.”
17 Anania a plecat și a intrat în casă. Punându-și mâinile peste el, i-a zis: „Frate Saul, Domnul Isus, Cel care ți S-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să îți recapeți vederea și să fii umplut de Duhul Sfânt.”
18 Și îndată un fel de solzi au căzut de pe ochii lui și și-a recăpătat vederea. Apoi s-a ridicat, a fost botezat
19 și, după ce a mâncat, a prins puteri. Saul a rămas câteva zile cu ucenicii din Damasc.
20 Și îndată a început să-L predice pe Isus în sinagogi, spunând că El este Fiul lui Dumnezeu.
21 Toți cei care auzeau erau uimiți și ziceau: „Nu este acesta cel care făcea ravagii în Ierusalim printre cei care cheamă Numele acesta? Chiar și aici a venit tocmai pentru acest lucru – ca să-i ducă legați la preoții de seamă.”
22 Saul se întărea tot mai mult și-i punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Cristosul.
23 După ce au trecut mai multe zile, iudeii s-au sfătuit să-l omoare.
24 Uneltirea lor, însă, i-a fost făcută de cunoscut lui Saul. Aceștia păzeau porțile zi și noapte ca să-l ucidă.
25 Însă ucenicii l-au luat noaptea și l-au coborât prin zid, lăsându-l jos într-un coș.
26 Când a ajuns în Ierusalim, a încercat să li se alăture ucenicilor, dar toți se temeau de el, căci nu credeau că este ucenic.
27 Însă Barnaba l-a luat, l-a dus la apostoli și le-a povestit cum Îl văzuse pe Domnul pe drum și că El îi vorbise și cum în Damasc vorbise cu îndrăzneală în Numele lui Isus.
28 Așadar, Saul era cu ei, mergând încoace și încolo în Ierusalim și vorbind cu îndrăzneală în Numele Domnului.
29 Vorbea și discuta aprins și cu iudeii eleniști, dar aceștia căutau să-l ucidă.
30 Când au aflat frații, l-au dus la Cezareea și de acolo l-au trimis la Tars.
31 În toată Iudeea, Galileea și Samaria, biserica avea pace și se zidea sufletește. Ea se înmulțea umblând în frica de Domnul și în încurajarea Duhului Sfânt.
32 În timp ce străbătea toate regiunile, Petru a coborât și la sfinții care locuiau în Lida.
33 Acolo a găsit pe un om oarecare, cu numele de Enea, care era paralizat și de opt ani zăcea în pat.
34 Și Petru i-a zis: „Enea, Isus Cristos te vindecă! Ridică-te și fă-ți patul!” Și el s-a ridicat imediat.
35 Toți cei care locuiau în Lida și în Șaron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
36 În Iope, însă, era o ucenică având numele Tabita, nume care tradus înseamnă Dorca. Ea era bogată în fapte bune și în milosteniile pe care le făcea.
37 Dar, îmbolnăvindu-se în acele zile, ea a murit. După ce au spălat-o, au pus-o în camera de sus.
38 Cum Lida era aproape de Iope, auzind că Petru este în Lida, ucenicii au trimis la el doi bărbați care să-i ceară stăruitor: „Nu zăbovi să vii până la noi!”
39 Petru s-a ridicat și a plecat împreună cu ei. Când a ajuns, l-au condus în camera de sus și toate văduvele s-au strâns în jurul lui, plângând și arătându-i tunicile și hainele pe care le făcea Dorca pe când era cu ele.
40 După ce i-a scos pe toți afară, Petru a îngenuncheat, s-a rugat și, întorcându-se spre trup, a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea și-a deschis ochii și, văzându-l pe Petru, s-a ridicat în șezut.
41 El i-a dat mâna și a ridicat-o în picioare. Apoi, chemându-i pe sfinți și pe văduve, le-a pus-o înainte vie.
42 Lucrul acesta a ajuns cunoscut peste tot în Iope și mulți au crezut în Domnul.
43 Petru a rămas mai multe zile în Iope, la un oarecare Simon, un tăbăcar.