1Când a rupt Mielul pecetea a șaptea, s‑a făcut în cer o tăcere de aproape o jumătate de ceas.
2Și i‑am văzut pe cei șapte îngeri care stau înaintea lui Dumnezeu; și li s‑au dat șapte trâmbițe.
3Apoi a venit un alt înger, care s‑a oprit în fața altarului cu o cădelniță de aur. I s‑a dat tămâie multă, ca s‑o aducă, împreună cu rugăciunile tuturor sfinților, pe altarul de aur, care este înaintea tronului.
4Fumul de tămâie s‑a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinților.
5Apoi, îngerul a luat cădelnița, a umplut‑o cu foc de pe altar și l‑a aruncat pe pământ. Și s‑au stârnit tunete, glasuri, fulgere și un cutremur.
6Și cei șapte îngeri care aveau cele șapte trâmbițe s‑au pregătit să sune din ele.
7Primul înger a sunat din trâmbiță. Și au venit grindină și foc amestecat cu sânge, care au fost aruncate pe pământ: și a treia parte din pământ a fost ars și a treia parte din copaci au fost arși și toată iarba verde a fost arsă.
8Al doilea înger a sunat din trâmbiță. Și ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare; și a treia parte din mare s‑a făcut sânge
9și a treia parte din făpturile vii care erau în mare au murit și a treia parte din corăbii au fost distruse.
10Al treilea înger a sunat din trâmbiță. Și a căzut din cer o stea mare, care ardea ca o torță; a căzut peste a treia parte din râuri și peste izvoarele apelor.
11Steaua se chema Pelin; și a treia parte din ape s‑au prefăcut în pelin. Și mulți oameni au murit din pricina apelor, pentru că se făcuseră amare.
12Al patrulea înger a sunat din trâmbiță. Și a treia parte din soare, a treia parte din lună și a treia parte din stele au fost lovite, ca să se întunece a treia parte din ele, ziua să‑și piardă a treia parte din lumina ei și noaptea, de asemenea.
13M‑am uitat și am auzit un vultur care zbura în înaltul cerului și zicea cu glas tare: „Vai, vai, vai de locuitorii pământului din pricina celorlalte sunete de trâmbiță ale celor trei îngeri care urmează să sune!”