1Luați seama să nu îndepliniți dreptatea voastră înaintea oamenilor ca să fiți văzuți de ei; altfel, nu veți avea răsplată de la Tatăl vostru din ceruri.
2Așadar, când faci milostenie, nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe străzi, ca să fie slăviți de oameni! Adevărat vă spun că și‑au primit plata.
3Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta,
4pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
5Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi și pe la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că și‑au primit plata.
6Ci tu, când te rogi, intră în odăița ta, încuie ușa și roagă‑te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
7Când vă rugați, să nu îndrugați multe, ca păgânii, cărora li se pare că pentru mulțimea vorbelor vor fi ascultați.
8Să nu vă asemănați cu ei, fiindcă Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie mai înainte să‑I cereți voi.
9Voi să vă rugați așa: Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească‑se Numele Tău;
10vie Împărăția Ta; facă‑se voia Ta precum în cer, așa și pe pământ!
11Pâinea noastră cea de toate zilele dă‑ne‑o nouă astăzi
12și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri;
13și nu ne duce în ispită, ci izbăvește‑ne de Cel Rău! [Căci a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin!]
14Dacă le iertați oamenilor greșelile, și Tatăl vostru ceresc vă va ierta.
15Dar dacă nu‑i iertați pe oameni, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile.
16Când postiți, să nu aveți o înfățișare posomorâtă, ca fățarnicii, care își schimonosesc fețele ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că și‑au primit plata.
17Ci tu, când postești, unge‑ți capul și spală‑ți fața,
18ca să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
19Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții;
20ci strângeți‑vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură.
21Pentru că unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.
22Ochiul este candela trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi luminat.
23Dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așadar, dacă lumina din tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
24Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori va ține la unul și‑l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu, și avuției.
25De aceea vă spun: nu vă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu‑vă ce veți mânca sau ce veți bea, nici cu privire la trupul vostru, cu ce vă veți îmbrăca! Oare nu este viața mai mult decât hrana, și trupul decât îmbrăcămintea?
26Uitați‑vă la păsările cerului: ele nu seamănă, nu seceră și nici nu strâng nimic în hambare, și totuși Tatăl vostru ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele?
27Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge măcar un cot la statura lui?
28Și de ce vă îngrijorați cu privire la îmbrăcăminte? Luați aminte cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu trudesc, nici nu torc.
29Vă spun însă că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul din ei.
30Iar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?
31Așadar, nu vă îngrijorați, zicând: «Ce vom mânca?» sau: «Ce vom bea?» sau: «Cu ce ne vom îmbrăca?»,
32fiindcă după toate aceste lucruri umblă păgânii! Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de ele.
33Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea vi se vor da pe deasupra!
34Așadar, nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, fiindcă ziua de mâine se va îngrijora pentru ea însăși! Ajunge zilei necazul ei.