Jonah 2
1 Iona s‑a rugat DOMNULUI, Dumnezeului său, din pântecele peștelui
2 și a zis: „În strâmtorarea mea L‑am chemat pe DOMNUL, și El m‑a ascultat; din pântecele Locuinței Morților am strigat, și Tu mi‑ai auzit glasul.
3 Mă aruncaseși în adânc, în inima mărilor, și puhoiul de ape mă împresura; toate talazurile și toate valurile Tale au trecut peste mine.
4 Credeam că sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi și că nu voi mai vedea Templul Tău cel sfânt.
5 Apele mă învăluiau, aproape să‑mi ia viața, adâncul mă împresura, iarba mării mi se înfășura în jurul capului.
6 Până la temeliile munților coborâsem, zăvoarele pământului m‑ar fi închis pe vecie, dar Tu mi‑ai scos viața din groapă, DOAMNE, Dumnezeul meu!
7 Când mi se stingea sufletul în mine, mi‑am amintit de DOMNUL, și rugăciunea mea a ajuns până la Tine, în Templul Tău cel sfânt.
8 Cei ce se alipesc de idolii deșerți își părăsesc credincioșia.
9 Dar eu Îți voi aduce jertfe cu strigăte de mulțumire; voi împlini juruințele pe care le‑am făcut. Mântuirea vine de la DOMNUL!”
10 DOMNUL i‑a vorbit peștelui și peștele l‑a vărsat pe Iona pe uscat.