1Ferice de cei cari, mereu, Frică vădesc, de Dumnezeu Și umblă doar pe calea Lui, Păzind porunca Domnului!
2Atunci ești bine, fericit Și bucuros de ce-ai muncit.
3Drept viță roditoare – iată – A Ta nevastă se arată. Precum lăstarii de măslin, În jurul mesei, fii-ți vin.
4Așa e binecuvântat Acela care-a arătat Teamă de-al nostru Dumnezeu.
5Fii binecuvântat, mereu, De către Domnul cerului, Din muntele Sionului! De fericirea minunată – Peste Ierusalim lăsată – Parte să ai, să o simțești, Cât pe pământ ai să trăiești!
6Să-ți vezi copiii și pe cei Pe care îi vor naște ei! Pace, să facă Dumnezeu, Să fie-n Israel, mereu!