1Și am văzut în cer un alt semn mare și minunat: șapte îngeri având șapte răni, care sunt cele din urmă fiindcă în ele mânia lui Dumnezeu este sfârșită.
2Și am văzut ca o mare sticloasă amestecată cu foc și pe biruitorii fiarei și icoanei ei și numărului numelui ei, stând pe marea cea sticloasă, având harfe ale lui Dumnezeu.
3Și ei cântă cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, și cântarea Mielului, zicând: Mari și minunate sunt lucrările tale, Doamne Dumnezeule Atotputernice! Drepte și adevărate sunt căile tale, Împărate al veșniciilor!
4Cine nu se va teme, Doamne, și nu va slăvi numele tău? Pentru că tu singur ești sfânt; pentru că toate Neamurile vor veni și se vor închina înaintea ta, pentru că faptele tale drepte au fost arătate.
5Și după acestea am văzut și s‐a deschis Templul cortului mărturiei în cer.
6Și cei șapte îngeri care au cele șapte răni au ieșit din Templu, îmbrăcați în in curat strălucitor și încinși împrejurul piepturilor cu cingători de aur.
7Și una din cele patru viețuitoare a dat celor șapte îngeri șapte potire de aur pline de mânia lui Dumnezeu, care este viu în vecii vecilor.
8Și Templul s‐a umplut de fum din slava lui Dumnezeu și din puterea lui; și nimeni nu putea să intre în Templu până s‐au sfârșit cele șapte răni ale celor șapte îngeri.