Psalms 84
1 Cât de plăcute sunt locașurile tale, Doamne al oștirilor!
2 Sufletul meu dorește, chiar lâncezește după curțile Domnului. Inima mea și carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu.
3 Da, vrabia și‐a aflat o casă și rândunica un cuib unde își pune puii… Altarele tale, Doamne al oștirilor, Împăratul meu și Dumnezeul meu!
4 Ferice de cei ce locuiesc în casa ta; ei încă te vor lăuda!.
5 Ferice de bărbatul a cărui tărie este în tine, în a cărui inimă sunt drumurile făcute!
6 Trecând prin Valea Plângerii, ei o prefac într‐un loc de izvoare; da, ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.
7 Ei merg din putere în putere, se arată înaintea lui Dumnezeu în Sion.
8 Doamne, Dumnezeul oștirilor, auzi rugăciunea mea; pleacă urechea, Dumnezeul lui Iacov!
9 Privește, Dumnezeule, scutul nostru! Și uită‐te la fața unsului tău.
10 Căci mai bună este o zi în curțile tale, decât o mie aiurea. Mai bucuros stau la pragul casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutății.
11 Căci Domnul Dumnezeu este un soare și un scut; Domnul va da har și slavă, nu va opri niciun bine de la cei ce umblă în neprihănire.
12 Doamne al oștirilor, ferice de bărbatul care se încrede în tine.