1Ascultă, poporul meu, Legea mea; plecați‐vă urechile la cuvintele gurii mele.
2Voi deschide gura în pildă, voi rosti lucruri ascunse de demult:
3Ce am auzit și am cunoscut și ne‐au spus părinții noștri.
4Nu le vom ascunde de copiii lor, vom istorisi laudele Domnului neamului care va veni și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le‐a făcut.
5Căci el a așezat o mărturie în Iacov și a pus o lege în Israel, pe care a poruncit părinților noștri să le facă cunoscut copiilor lor,
6ca neamul care va veni, copiii care se vor naște, să le cunoască și să se scoale și să spună copiilor lor;
7și să‐și pună nădejdea în Dumnezeu și să nu uite faptele lui Dumnezeu, ci să păzească poruncile lui.
8Și să nu fie ca părinții lor, un neam îndărătnic și răzvrătitor, un neam care nu și‐a pregătit inima și al cărui duh n‐a fost statornic cu Dumnezeu.
9Copiii lui Efraim, arcași înarmați, au dat îndărăt în ziua luptei.
10N‐au ținut legământul lui Dumnezeu și n‐au voit să umble în Legea lui,
11și au uitat faptele sale și lucrările sale minunate pe care li le arătase.
12A făcut lucruri minunate în ochii părinților lor în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
13A despicat marea și i‐a trecut prin ea; și a făcut să stea apele ca o grămadă;
14și i‐a călăuzit ziua cu un nor și toată noaptea cu o lumină de foc.
15A despicat stânci în pustie și i‐a adăpat din belșug ca din adâncuri;
16și a scos izvoare din stâncă și a făcut să curgă în jos ape ca râuri.
17Totuși ei au mers înainte păcătuind împotriva lui, răsculându‐se împotriva Celui Preaînalt în pustie.
18Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând mâncare după pofta lor.
19Și au vorbit împotriva lui Dumnezeu; au zis: Poate oare Dumnezeu să pregătească o masă în pustie?
20Iată, el a lovit stânca și au țâșnit apele și s‐au vărsat șiroaie. Poate el oare să dea și pâine, sau să facă rost de carne pentru poporul său?
21De aceea Domnul a auzit și s‐a mâniat și un foc s‐a aprins împotriva lui Iacov și urgie s‐a ridicat împotriva lui Israel.
22Pentru că n‐au crezut în Dumnezeu și nu s‐au încrezut în mântuirea lui.
23Totuși el a poruncit norilor de sus și a deschis ușile cerurilor.
24Și a plouat peste ei mană să mănânce și le‐a dat grâu din ceruri.
25Omul a mâncat pâinea celor puternici; le‐a trimis hrană pe îndestulate.
26El a pornit în ceruri vântul de răsărit și prin puterea sa a adus vântul de miazăzi;
27și a plouat carne peste ei și păsări înaripate ca nisipul mărilor;
28și le‐a făcut să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
29Ei au mâncat și s‐au săturat bine și le‐a împlinit pofta.
30Nu se abătuseră încă de la pofta lor, mâncarea lor era încă în gurile lor,
31când mânia lui Dumnezeu s‐a ridicat împotriva lor și a ucis pe cei mai grași ai lor și a doborât pe aleșii lui Israel.
32Cu toate acestea ei tot au păcătuit și n‐au crezut în lucrările lui minunate.
33Și el a lăsat să le piară zilele ca suflarea și anii cu spaimă.
34Când îi ucidea, atunci îl căutau și se întorceau și căutau pe Dumnezeu de dimineață.
35Și își aduceau aminte că Dumnezeu este stânca lor și Dumnezeu Cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
36Dar îl lingușeau cu gura lor și îl mințeau cu limba lor.
37Căci inima lor nu era tare față de el și n‐au fost statornici în legământul său.
38Dar el a fost milos, a iertat nelegiuirea și nu i‐a pierdut, ci de multe ori și‐a întors mânia, și nu și‐a trezit toată urgia.
39Și și‐a adus aminte că erau carne: un vânt ce trece și nu se mai întoarce.
40De câte ori s‐au răzvrătit împotriva lui în pustie și l‐au amărât în pustietate!
41Și s‐au întors iar și au ispitit pe Dumnezeu și au întărâtat pe Sfântul lui Israel!
42Nu și‐au adus aminte de mâna lui, de ziua când i‐a răscumpărat de la asupritor.
43Cum a pus semnele sale în Egipt și minunile sale în câmpia Țoanului
44și le‐a prefăcut râurile în sânge, și șuvoaiele lor, că n‐au putut bea.
45A trimis între ei roiuri de muște, care i‐au mâncat și broaște care i‐au prăpădit.
46Și a dat roadele lor omizii și munca lor lăcustei.
47Le‐a bătut cu grindină viile și sicomorii cu ploaie de piatră;
48și a dat și vitele lor grindinei și turmele lor fulgerelor.
49A aruncat asupra lor aprinderea mâniei sale, urgie și furie și strâmtorare, o trimitere de îngeri ai nenorocirii.
50A netezit o cale mâniei sale; nu le‐a cruțat sufletul de la moarte, ci a dat viața lor ciumei;
51și a bătut pe toți întâii născuți în Egipt, începutul puterii lor în corturile lui Ham.
52Și a pornit pe poporul său ca pe oi, și i‐a dus în pustie ca pe o turmă;
53și i‐a dus la adăpost, așa că erau fără frică: și marea a acoperit pe vrăjmașii lor.
54Și i‐a adus în sfântul său hotar, acest munte, dobândit cu dreapta sa.
55Și a alungat și neamurile dinaintea lor, și le‐a împărțit lor cu sfoara de moștenire, și a făcut ca semințiile lui Israel să locuiască în corturile lor.
56Dar au ispitit și au întărâtat pe Dumnezeu Cel Preaînalt, și n‐au păzit mărturiile sale,
57ci au dat înapoi, și s‐au făcut necredincioși ca și părinții lor; s‐au întors la o parte ca un arc amăgitor.
58Și l‐au mâniat cu înălțimile lor, și l‐au întărâtat la gelozie cu chipurile lor cioplite.
59Dumnezeu a auzit și s‐a mâniat, și i‐a fost foarte scârbă de Israel.
60Și a părăsit locașul din Silo, cortul pe care‐l pusese între oameni;
61și a dat puterea sa în robie și slava sa în mâna potrivnicului.
62Și a dat sabiei pe poporul său și s‐a mâniat foarte mult pe moștenirea sa.
63Focul a mistuit pe tinerii săi și fecioarele sale n‐au fost lăudate în cântare de nuntă.
64Preoții săi au căzut de sabie și văduvele lor n‐au plâns.
65Atunci Domnul s‐a deșteptat ca din somn, ca un viteaz care strigă de vin,
66și a lovit pe potrivnicii săi pe dinapoi și i‐a dat spre ocară veșnică.
67Și a lepădat cortul lui Iosif și n‐a ales seminția lui Efraim;
68ci a ales seminția lui Iuda, muntele Sion, pe care l‐a iubit.
69Și‐a zidit locașul său sfințit ca înălțimile, ca pământul pe care l‐a întemeiat în veac.
70Și a ales pe David, slujitorul său, și l‐a luat de la staulele oilor.
71L‐a adus de pe urma oilor care alăptau, ca să pască pe Iacov, poporul său, și pe Israel moștenirea sa.
72Și el i‐a păstorit după neprihănirea inimii sale și i‐a călăuzit cu iscusința mâinilor sale.