1Cântec. Psalm. Al fiilor lui Córe.
2Mare este Domnul și [vrednic] de toată lauda în cetatea Dumnezeului nostru.
3Muntele său cel sfânt este cea mai frumoasă înălțime, bucuria întregului pământ. Muntele Sión, în partea de miazănoapte, este cetatea marelui rege.
4Dumnezeu, în palatele sale, este cunoscut ca un [loc de] refugiu.
5Căci, iată, regii s-au aliat, au înaintat împreună;
6dar abia au văzut, și au rămas înmărmuriți, cuprinși de groază, au luat-o la fugă.
7I-a apucat tremuratul acolo, dureri ca ale celei ce naște.
8A fost ca vântul de la răsărit care sfărâmă corăbiile din Tarșíș.
9După cum am auzit, așa am văzut în cetatea Domnului Sabaót, în cetatea Dumnezeului nostru; Dumnezeu a întărit-o pentru totdeauna.
10Ne gândim la îndurarea ta, Dumnezeule, în mijlocul templului tău.
11Ca și numele tău, Dumnezeule, tot la fel gloria ta se întinde până la marginile pământului; dreapta ta este plină de dreptate.
12Să se veselească Muntele Siónului și să tresalte de bucurie fiicele lui Iúda pentru judecățile tale!
13Înconjurați Siónul, mergeți împrejurul lui, numărați turnurile sale;
14admirați zidurile sale, cercetați-i palatele, ca să povestiți generațiilor viitoare:
15pentru că acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru, în veci și pentru totdeauna, el ne va călăuzi până dincolo de moarte.