1Maestrului de cor. Pe melodia „Crinii”. Al fiilor lui Córe. Poem. Cântec de dragoste.
2Din inima mea se revarsă cuvinte frumoase, eu vreau să-i prezint regelui opera mea. Limba mea să fie ca pana unui scriitor iscusit.
3Tu ești cel mai fermecător dintre fiii oamenilor, har a fost revărsat pe buzele tale și de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu în veac.
4Încinge-ți sabia peste coapsa ta, vitea zule, ea este strălucirea și măreția ta!
5Înaintează cu maiestate, suie în carul [de luptă], pentru adevăr, blândețe și dreptate, și te va învăța lucruri minunate dreapta ta.
6Săgețile tale sunt ascuțite, pătrund în inima dușmanilor rege lui; popoarele cad la picioarele tale.
7Tronul tău, Dumnezeule, este pentru totdeauna; sceptrul dreptății este sceptrul domniei tale.
8Ai iubit dreptatea și ai urât fărădelegea; de aceea, te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tău, cu untdelemnul bucuriei ca pe nimeni altul dintre tovarășii tăi.
9Mir, aloe și casia [înmiresmează] toate hainele tale; din palate de fildeș, coarde de harpă te înveselesc.
10Fiice de regi sunt în preajma ta, regina stă la dreapta ta împodobită cu aur de Ofír.
11Ascultă, fiică, privește și pleacă-ți urechea, uită de poporul tău și de casa tatălui tău!
12Regele râvnește frumusețea ta; el îți este stăpânul, prosternează-te în fața lui!
13Fiicele din Tir [aduc] daruri; și bogații poporului caută fața ta.
14Toată abundența fiicei regelui [se vede] când intră îmbrăcată în haine brodate cu aur.
15În haine strălucitoare e adusă la rege; fecioare formează alaiul ei, prietenele ei sunt aduse la tine.
16Sunt aduse în bucurie și veselie, sunt conduse în palatul regelui.
17În locul părinților tăi vor fi copiii tăi și îi vei pune conducători peste tot pământul.
18Îmi voi aduce aminte de numele tău din generație în generație; de aceea te vor lăuda popoarele în veci și pentru totdeauna.