Psalms 107
1 Preamăriți-l pe Domnul, pentru că este bun, veșnică este îndurarea lui!
2 Așa să spună cei răscumpărați de Domnul, cei pe care i-a răscumpărat din mâna asupritorului,
3 pe care i-a adunat din [toate] țările: de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi!
4 Rătăceau prin pustiu, umblau prin pământ uscat și nu găseau nicio cetate în care să poată locui;
5 [sufereau] de foame și de sete: viața se stingea în ei.
6 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul și i-a mântuit din necazurile lor;
7 i-a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într-o cetate în care să poată locui.
8 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui, pentru minunile [pe care le-a făcut] în folosul fiilor oamenilor!
9 Căci el a săturat sufletul însetat și a umplut de bunătăți sufletul flămând.
10 Ei locuiau în întuneric și în umbra morții, prizonieri ai sărăciei și încătușați în lanțurile lor,
11 căci s-au revoltat împotriva cuvintelor lui Dumnezeu și au disprețuit planul Celui Preaînalt.
12 El le-a umilit inima prin chinuri, cădeau și nu era cine să-i ajute.
13 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul și el i-a mântuit din necazurile lor;
14 i-a scos din întuneric și din umbra morții și lanțurile lor le-a rupt.
15 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui, pentru minunile [pe care le-a făcut] în folosul fiilor oamenilor!
16 Căci a sfărâmat porțile de bronz și a frânt zăvoarele de fier.
17 Și-au pierdut mințile pe calea nelegiuirii și, din cauza fărădelegilor lor, au ajuns nenorociți,
18 sufletului lor i s-a făcut silă de orice hrană și au ajuns până la porțile morții.
19 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul și i-a mântuit din necazurile lor;
20 a trimis Cuvântul său și i-a vindecat, i-a scăpat de la nimicire.
21 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui, pentru minunile [pe care le-a făcut] în folosul fiilor oamenilor!
22 Să-i aducă jertfe de mulțumire și să vestească faptele lui în strigăte de bucurie!
23 Cei care plecau pe mare în corăbii și făceau negoț pe apele cele mari,
24 ei au văzut lucrările Domnului și minunile lui în adâncuri.
25 El a spus și s-a pornit vântul furtunii care a ridicat valurile mării:
26 se suiau spre ceruri, coborau spre abisuri; sufletul lor se topea de groază.
27 Se împleticeau și se clătinau ca un om beat și toată înțelepciunea lor pierise.
28 În strâmtorarea lor, au strigat către Domnul și el i-a făcut să iasă din necazurile lor;
29 a liniștit furtuna și valurile s-au potolit.
30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit și el i-a condus la portul dorit.
31 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui, pentru minunile [pe care le-a făcut] în folosul fiilor oamenilor!
32 Să-l preamărească în adunarea poporului și să-l laude în adunarea bătrânilor!
33 El a schimbat râurile într-un pustiu și izvoarele de apă în pământ uscat,
34 pământul roditor, în sărătură, din cauza răutății locuitorilor lui.
35 Dar a schimbat pustiul în întindere de apă și pământul uscat, în izvoare de apă
36 și i-a făcut să se așeze acolo pe cei înfometați, iar ei au stabilit o cetate unde să locuiască.
37 Au semănat ogoare și au plantat vii și ele au adus roade îmbelșugate.
38 I-a binecuvântat și ei s-au înmulțit [foarte] mult și nu a lăsat să scadă numărul animalelor lor.
39 Apoi a scăzut numărul lor și au fost abătuți, din cauza constrângerii răului și a suferinței.
40 A revărsat disprețul asupra nobililor, i-a făcut să rătăcească printr-un pustiu fără drumuri.
41 Dar l-a ridicat pe cel sărman din necaz și a făcut familiile numeroase ca turmele.
42 Cei drepți vor vedea și se vor bucura și orice nelegiuit își va închide gura.
43 Cine-i înțelept să observe acestea și va înțelege îndurările Domnului!