1Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiți, nu zăbovește pe calea păcătoșilor și nu se așază în adunarea celor care batjocoresc,
2dar își [găsește] plăcerea în legea Domnului și la legea lui cugetă ziua și noaptea.
3El este ca pomul sădit pe malul apei, care dă rod la timpul potrivit; frunzele lui nu se veștejesc și în tot ceea ce face are succes.
4Nu tot așa este cu cei nelegiuiți, nu tot așa; ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
5De aceea nu se vor ridica cei nelegiuiți la judecată, nici cei păcătoși, în adunarea celor drepți.
6Căci Domnul cunoaște calea celor drepți, iar calea celor nelegiuiți duce la pieire.