1Nu fi gelos pe oamenii răi și nu dori să fii cu ei!
2Căci inima lor reflectează la jaf și buzele lor vorbesc despre dezastru.
3Prin înțelepciune se construiește casa și prin înțelegere se întărește.
4Prin cunoaștere se umplu cămările cu bogăție prețioasă și plăcută.
5Bărbatul înțelept este în putere și omul cunoașterii se întărește în forță.
6Căci prin abilitate îți faci războiul și salvarea vine din mulțimea sfetnicilor.
7Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun, el nu-și deschide gura la poartă.
8Cine se gândește să facă rău se va chema maestru al planurilor [rele].
9Planul celui nebun este păcat, iar cel care batjocorește este abominábil pentru om.
10Dacă slăbești în ziua strâmtorării, puterea ta se împuținează.
11Salvează-i pe cei dați la moarte și nu-i lăsa pe cei ce se clatină înaintea uciderii!
12Nu spune: „Iată, nu am știut aceasta!”. Oare cel care analizează inimile nu pricepe? Și cel ce păzește sufletul tău nu știe? Însă el îi întoarce omului după fapta sa.
13Mănâncă, fiule, miere, căci este bună și o picătură este dulce pentru cerul gurii tale!
14Așa este, să știi, înțelepciunea pentru sufletul tău! Dacă ai găsit-o, este un viitor și speranța ta nu va pieri.
15Nu sta la pândă, vinovatule, la locuința celui drept și nu jefui locul odihnei sale!
16Căci cel drept cade de șapte ori și se ridică, dar cei vinovați se poticnesc în răutate.
17Când cade dușmanul tău, nu te bucura și inima ta să nu se veselească atunci când el se poticnește!
18Ca nu cumva Domnul să vadă și să fie rău în ochii săi și să-și întoarcă mânia de deasupra lui.
19Nu te mânia pe cei care fac rău și nu fi gelos pe cei vinovați!
20Căci nu este viitor pentru cel rău și candela celor vinovați se va stinge.
21Teme-te, fiule, de Domnul și de rege și nu garanta pentru cei schimbători!
22Căci dintr-odată se va ridica dezastrul lor și distrugerea amândurora, cine o cunoaște?
23Și acestea sunt ale înțelepților. Nu este bine a fi părtinitor la judecată.
24Cel care-i spune celui vinovat: „Tu ești drept” este blestemat de popoare și neamurile se indignează împotriva lui.
25Dar cei care mustră sunt plăcuți și asupra lor va veni binecuvântarea binelui.
26Sărută buzele celui care întoarce cuvinte drepte!
27Stabilește afară lucrarea ta și pregătește-ți [locul] pe câmp, apoi construiește casa ta!
28Nu fi un martor zadarnic pentru aproapele tău și nu înșela cu buzele tale!
29Nu spune: „Cum mi-a făcut, așa îi voi face. Îi voi întoarce omului după fapta lui”!
30Am trecut pe lângă câmpul omului leneș și pe lângă via omului sărac cu inima.
31Iată, peste tot creșteau mărăcini, suprafața sa era acoperită de urzici, iar zidul de pietre era dărâmat.
32Eu am privit și am pus la inimă și am luat învățăminte.
33Puțin să mai dorm, puțin să ațipesc! Puțin să-mi încrucișez mâinile și să mă culc!
34Atunci va veni ca un vagabond sărăcirea ta și lipsa ta, ca un om înarmat.