John 21
1 După acestea, Isus s-a arătat din nou discipolilor lângă Marea Tiberiádei și [li] s-a arătat astfel:
2 Erau împreună Símon Petru și Tóma, cel numit Geamănul, Natanaél din Cána Galiléii, [fiii] lui Zebedéu și alți doi dintre discipolii lui.
3 Símon Petru le-a spus: „Mă duc să pescuiesc”. Ei i-au zis: „Venim și noi cu tine”. Au ieșit și s-au urcat în barcă, dar în noaptea aceea nu au prins nimic.
4 Când era de acum dimineață, Isus stătea pe mal, dar discipolii nu știau că este Isus.
5 Așadar, Isus le-a zis: „Copilași, nu aveți ceva de mâncare?”. I-au răspuns: „Nu!”.
6 Atunci le-a zis: „Aruncați năvodul în partea dreaptă a bărcii și veți găsi!”. Ei l-au aruncat și nu-l mai puteau trage, din cauza mulțimii peștilor.
7 Atunci, discipolul acela pe care Isus îl iubea i-a spus lui Petru: „E Domnul!”. Símon Petru, auzind că este Domnul, s-a încins cu haina – pentru că era dezbrăcat – și s-a aruncat în mare.
8 Ceilalți discipoli au venit cu barca – pentru că nu erau departe de uscat, ci la vreo două sute de coți – trăgând cu ei năvodul cu pești.
9 Când au coborât pe uscat, au văzut un foc cu jar, pești puși deasupra și pâine.
10 Isus le-a zis: „Aduceți din peștii pe care i-ați prins acum!”.
11 Atunci, Símon Petru a urcat [în barcă] și a tras la mal năvodul plin cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Și, deși erau așa de mulți, năvodul nu s-a rupt.
12 Isus le-a zis: „Veniți și mâncați!”. Și niciunul dintre discipoli nu îndrăznea să-l întrebe „Tu cine ești?”, căci știau că este Domnul.
13 Isus a venit, a luat pâinea și le-a dat-o; la fel și peștele.
14 Aceasta a fost de acum a treia oară că Isus s-a arătat discipolilor după ce a înviat din morți.
15 După ce au stat la masă, Isus i-a spus lui Símon Petru: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubești mai mult decât aceștia?”. El i-a zis: „Da, Doamne, tu știi că te iubesc ”. El i-a spus: „Paște mielușeii mei!”.
16 El i-a zis iarăși, a doua oară: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubești?”. El i-a spus: „Da, Doamne, tu știi că te iubesc ”. I-a zis: „Paște oile mele!”.
17 I‑a zis a treia oară: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubești? ”. Petru s-a întristat pentru că i-a zis a treia oară: „Mă iubești? ” și i-a spus: „Doamne, tu știi toate, tu știi că te iubesc ”. Isus i-a zis: „Paște oile mele!
18 Adevăr, adevăr îți spun: când erai mai tânăr, te încingeai singur și umblai unde voiai. Însă când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și te va încinge [un altul] și te va duce unde nu vei voi”.
19 Dar aceasta a spus-o arătând cu ce moarte îl va fi glorificat pe Dumnezeu. După ce a spus aceasta, i-a zis: „Urmează-mă!”.
20 Întorcându-se, Petru l-a văzut venind din urmă pe discipolul pe care-l iubea Isus, care în timpul cinei se aplecase pe pieptul lui și îi spusese: „Doamne, cine este cel care te trădează?”.
21 Așadar, văzându-l pe acesta, Petru i-a spus: „Doamne, dar acesta?”.
22 Isus i-a zis: „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te privește? Tu urmează-mă!”.
23 Astfel a ieșit vorba printre frați că discipolul acela nu va muri. Dar Isus nu-i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te privește?”.
24 Acesta este discipolul care dă mărturie despre acestea și le-a scris, iar noi știm că mărturia lui este adevărată.
25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus. Dacă acestea s-ar scrie unul câte unul, cred că nici lumea întreagă nu ar cuprinde cărțile scrise.