Jeremiah 4
1 Dacă te vei întoarce, Israél, – oracolul Domnului – dacă te vei întoarce la mine și vei îndepărta idolii tăi dinaintea mea, atunci nu vei rătăci.
2 Dacă vei jura: „Viu este Domnul ” în adevăr, în judecată și în dreptate, neamurile se vor binecuvânta în el și se vor lăuda în el.
3 Căci așa vorbește Domnul către oamenii lui Iúda și ai Ierusalímului: „Desțeleniți terenul, dar nu semănați între spini!”.
4 Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, circumcideți-vă inimile, oameni ai lui Iúda și locuitori ai Ierusalímului! Ca să nu iasă mânia mea ca un foc, să ardă și să nu fie nimeni care să stingă din cauza răutății faptelor voastre.
5 Faceți cunoscut în Iúda, faceți să se audă în Ierusalím și spuneți: „Sunați din trâmbiță în țară, strigați puternic și ziceți: «Adunați-vă ca să mergem în cetățile întărite!»!
6 Înălțați un steag spre Sión, refugiați-vă și nu stați! Pentru că eu fac să vină din nord rău și nenorocire mare.
7 Leul s-a ridicat din desișul său și distrugătorul neamurilor s-a ridicat și a ieșit din locul lui ca să dea țara ta devastării: cetățile tale vor fi ruinate și nu va mai fi niciun locuitor [în ele].
8 De aceea, îmbrăcați-vă cu sac, jeliți și gemeți, pentru că mânia aprinsă a Domnului nu se întoarce de la noi!
9 În ziua aceea, se va pierde inima regelui și a căpeteniilor, preoții vor fi dezolați și profeții se vor îngrozi”.
10 Eu spuneam: „Ah, Doamne Dumnezeule, tu ai amăgit poporul acesta și Ierusalímul, zicând: «Pacea este cu voi». Dar sabia ajungea până la sufletul lor”.
11 În acel timp, se va spune poporului acestuia și Ierusalímului: „Un vânt puternic vine de pe colinele golașe spre pustiu, pe drumul fiicei poporului meu, dar nu ca să vânture și nici ca să curețe.
12 Un vânt mai puternic decât acela va veni pentru mine! Acum, și eu voi pronunța judecăți împotriva lor.
13 Iată, se înalță ca norii, carele lui sunt ca un vârtej, caii lui sunt mai iuți decât vulturii. Vai de noi, pentru că suntem devastate!
14 Curăță-ți inima de răutate, Ierusalím, ca să fii salvată! Până când vei lăsa să zacă în tine gândurile tale nelegiuite?
15 Căci un glas este făcut cunoscut din Dan și o veste de nenorocire, din muntele lui Efraím.
16 Amintiți neamurilor, iată, faceți să se audă împotriva Ierusalímului: «Străjeri vin dintr-o țară îndepărtată și-și ridică glasul împotriva cetăților lui Iúda»!
17 Ca paznicii unui câmp vor fi împotriva ei de jur împrejur, pentru că te-ai revoltat împotriva mea – oracolul Domnului.
18 Calea ta și faptele tale au făcut acestea împotriva ta. Această răutate a ta este amară, ți-a atins inima.
19 Măruntaiele mele, măruntaiele mele! Mă doare inima-n piept! Freamătă inima în mine că nu pot să tac. Pentru că sufletul meu a auzit sunet de trâmbiță, strigăt de luptă.
20 Dezastru peste dezastru se anunță, căci toată țara este devastată, dintr-odată sunt devastate corturile mele, într-o clipă, perdelele mele.
21 Până când voi vedea steagul și voi auzi sunet de trâmbiță?
22 Pentru că poporul meu este nebun, pe mine nu m-au cunoscut, ei sunt fii fără minte și nu pricep. Sunt înțelepți în a face rău și nu știu să facă bine.
23 Am privit spre pământ și, iată, era neorânduit și gol, spre ceruri, și nu era lumina lor!
24 Am privit spre munți și, iată, se cutremurau și toate dealurile se clătinau.
25 Am privit și, iată, nu era niciun om și toate păsările cerului își luaseră zborul!
26 Am privit și, iată, grădina a devenit pustiu și toate cetățile sale erau dărâmate dinaintea Domnului, înaintea mâniei sale aprinse!
27 Căci așa vorbește Domnul: «Toată țara va fi devastată, dar nu o voi face de tot ».
28 De aceea, pământul va jeli și cerurile de deasupra se vor întuneca pentru că eu am vorbit, am hotărât și nu voi avea milă și nu mă voi întoarce de la [hotărâre].
29 De zgomotul călăreților și al celor care întind arcul, toată cetatea fuge; ei vin în desișuri și urcă pe stânci, fiecare cetate va fi părăsită și nu va fi niciun om care să locuiască în ele.
30 Dar tu, cea devastată, ce vei face? Chiar dacă te vei îmbrăca în purpură și te vei împodobi cu podoabe de aur, chiar dacă îți vei mări ochii cu machiaj, în zadar te înfrumusețezi. Amanții te vor disprețui și vor căuta viața ta.
31 Am auzit un glas ca al celei care naște, strâmtorare ca a celei care naște pentru întâia oară, glasul fiicei Siónului: ea suspină și-și întinde mâinile; vai de mine, pentru că mi se stinge sufletul din cauza celor care mă ucid!”.