Bible

1 Se zice: «Dacă un bărbat își trimite soția și ea pleacă de la el și ajunge să fie a altui bărbat, oare se mai întoarce el la ea?». Oare nu ar fi ținutul acela profanat? Dar tu te-ai desfrânat cu mulți prieteni și vrei să te întorci la mine? Oracolul Domnului. 2 Ridică-ți ochii spre colinele golașe și vezi! Unde nu te-ai culcat? Ai stat înaintea lor pe căi ca arabul în pustiu și ai profanat țara cu desfrânările tale și cu răutatea ta. 3 De aceea au fost oprite ploile îmbelșugate și ploaie târzie nu a mai fost. Ai avut o frunte de femeie desfrânată și ai refuzat să te rușinezi. 4 Oare nu vei striga de acum către mine: «Tatăl meu, prietenul de încredere al tinereții mele ești tu »? 5 Va păstra oare mânie pentru totdeauna, o va ține la nesfârșit? Iată, ai vorbit și ai făcut relele pe care le-ai putut!”. 6 Domnul mi-a zis în zilele lui Iosía, regele: „Ai văzut ce a făcut apostata de Israél? A mers pe toți munții cei înalți și sub toți copacii verzi și s-a desfrânat acolo. 7 Eu spuneam că după toate aceste fapte ale ei se va întoarce la mine, dar nu s-a întors. Și a văzut sora ei vicleană, Iúda. 8 Dar am văzut că, în ciuda tuturor lucrurilor în care a comis adulter, pe apostata Israél am alungat-o și i-am dat act de despărțire; totuși vicleana Iúda, sora ei, nu s-a temut, ci s-a dus și s-a desfrânat și ea. 9 Și, din cauza renumelui desfrânării ei, a profanat țara și a săvârșit adulter cu piatra și cu lemnul. 10 Dar, în ciuda a toate acestea, vicleana ei soră, Iúda, nu s-a întors la mine din toată inima, ci cu înșelăciune – oracolul Domnului”. 11 Apoi Domnul mi-a zis: „Apostata Israél este mai dreaptă în sufletul ei decât vicleana Iúda. 12 Mergi și strigă aceste cuvinte spre nord și spune: «Întoarce-te, apostată Israél – oracolul Domnului! Nu-mi va mai cădea fața împotriva ta, pentru că eu sunt îndurător – oracolul Domnului – și nu țin mânie pentru totdeauna. 13 Doar recunoaște-ți păcatul că te-ai revoltat împotriva Domnului Dumnezeului tău, că ți-ai risipit căile după străini sub orice copac verde și nu ați ascultat de glasul meu – oracolul Domnului!». 14 Întoarceți-vă, fii răzvrătiți – oracolul Domnului –, pentru că eu sunt un soț pentru voi și vă voi lua pe unul dintr-o cetate și pe doi dintr-o familie și vă voi aduce în Sión! 15 Vă voi da păstori după inima mea și vă vor păstori cu știință și prudență. 16 Când vă veți înmulți și veți fi rodnici în țară în zilele acelea – oracolul Domnului –, nu se va mai zice «arca alianței Domnului», nici nu se va sui la inimă, nu-și va aminti de ea, nu o vor cerceta și nu se va mai face. 17 În acel timp, vor numi Ierusalímul «tronul Domnului» și se vor aduna la el toate neamurile, la numele Domnului din Ierusalím, și nu vor mai umbla după încăpățânarea inimii lor celei rele. 18 În zilele acelea va veni casa lui Iúda la casa lui Israél și împreună vor veni din ținutul de nord spre țara pe care am dat-o moștenire părinților voștri. 19 Eu ziceam: «Cum să te pun printre fii și să-ți dau țara cea plăcută, moștenirea cea mai frumoasă a neamurilor?». Dar am zis: «Tu mă chemi: ‹Tatăl meu› și nu te vei abate de la urmarea mea». 20 Într-adevăr, așa cum este o femeie vicleană față de prietenul ei, la fel ați fost voi vicleni, casă a lui Israél” – oracolul Domnului. 21 Un glas se aude pe colinele golașe: plânsul suspinelor fiilor lui Israél, căci și-au sucit căile, l-au uitat pe Domnul Dumnezeul lor. 22 „Întoarceți-vă, fii răzvrătiți! Eu vă voi vindeca apostaziile voastre”. „Iată-ne, venim la tine, căci tu ești Domnul Dumnezeul nostru!”. 23 Într-adevăr, înșelăciune sunt colinele și vuietul munților, căci, cu adevărat, în Domnul Dumnezeul nostru este mântuirea lui Israél. 24 Rușinea a devorat osteneala părinților noștri din tinerețea noastră: turmele lor, cirezile lor, fiii și fiicele lor. 25 Să zacem în rușinea noastră și să ne acopere înjosirea noastră, căci am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru noi și părinții noștri, din tinerețea noastră și până astăzi, și nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru!