Esther 1
1 În anul al doilea al regelui Artaxérxe cel Mare, în prima [zi] a [lunii] Nisán, a avut un vis Mardohéu, [fiul] lui Iaír, [fiul] lui Șiméi, [fiul] lui Chiș, din tribul lui Beniamín. Era un iudeu care locuia în cetatea Súsa, om de seamă, care slujea la curtea regelui. Era dintre captivii pe care îi deportase Nabucodonosór, regele Babilónului, din Ierusalím odată cu Iehonía, regele din Iúda. Iar visul era acesta: se făcea că erau strigăte, zgomot, tunete și cutremur, tulburare pe pământ. Și, iată, doi balauri mari s-au ridicat să vină să lupte unul cu celălalt scoțând un strigăt puternic! La strigătul lor, toate popoarele s-au ridicat să lupte împotriva poporului celor drepți. Iată, zi de întuneric și de beznă, oprimare și strâmtorare, chin și tulburare mare erau pe pământ! S-a tulburat tot poporul cel drept și s-a temut de toate aceste rele. S-a ridicat ca să lupte strigând către Domnul. La strigătul lor, s-a făcut ca dintr-un izvor mic un fluviu mare. Și era multă apă. [S-a făcut lumină] și s-a ridicat soarele, iar cei umili i-au devorat pe cei puternici. Trezindu-ze, Mardohéu, care avusese acest vis și văzuse ceea ce Dumnezeu voia să facă, păstra în inimă și voia să îl înțeleagă în orice fel până la venirea nopții. Mardohéu a stat liniștit la curte împreună cu Gabatá și Tára, cei doi eunuci ai regelui care păzeau curtea. El a auzit planurile și le-a cercetat cu grijă; a aflat că se pregăteau să pună mâinile pe Artaxérxe, regele, și i-a făcut cunoscut regelui despre aceste lucruri. Regele i-a cercetat pe amândoi și, după ce au mărturisit, au fost duși [să fie pedepsiți]. Regele a scris aceste lucruri spre amintire; a scris și Mardohéu despre aceste evenimente. Regele i-a poruncit lui Mardohéu să-i slujească la curte și i-a dat daruri pentru aceste lucruri. Dar Amán Bugáios, [fiul] lui Amadátes, era puternic înaintea regelui. El căuta să le facă rău lui Mardohéu și poporului său pentru cei doi eunuci ai regelui.