Luke 23
1 Întreaga adunare s-a ridicat și L-au dus pe Isus la Pilat.
2 Și au început să-L acuze, zicând: „L-am găsit pe omul acesta ducând în rătăcire neamul nostru, oprind plata tributului către Cezar și zicând despre sine că este Cristosul, un rege.”
3 Pilat L-a întrebat: „Tu ești regele iudeilor?” Și El i-a răspuns: „Tu o spui!”
4 Pilat a zis mai-marilor preoților și mulțimilor: „Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta!”
5 Dar ei insistau și ziceau: „Agită poporul, dând învățătură prin toată Iudeea, începând din Galileea și până aici.”
6 Când a auzit, Pilat a întrebat dacă omul este galileean.
7 Aflând că este sub jurisdicția lui Irod, L-a trimis la Irod care, în acele zile, era și el în Ierusalim.
8 Când L-a văzut pe Isus, Irod s-a bucurat mult, pentru că de mult timp dorea să-L vadă, fiindcă auzise despre El. Spera să vadă și vreun semn făcut de El.
9 I-a pus multe întrebări, dar El nu i-a răspuns nimic.
10 Mai-marii preoților și cărturarii erau de față și-L acuzau cu înverșunare.
11 Irod și soldații lui L-au tratat cu dispreț și, după ce și-au bătut joc de El, au pus pe El un veșmânt strălucitor și L-au trimis înapoi la Pilat.
12 În ziua aceea, Irod și Pilat s-au împrietenit, căci mai înainte era dușmănie între ei.
13 Pilat i-a chemat pe mai-marii preoților, pe conducători și poporul
14 și le-a zis: „Mi l-ați adus pe omul acesta ca pe unul care agită poporul și iată că cercetându-l înaintea voastră, n-am găsit nimic în el care să-l facă vinovat de lucrurile de care-l acuzați.
15 Și nici Irod n-a găsit, pentru că ni l-a trimis înapoi. Iată că n-a făcut nimic vrednic de moarte.
16 Așadar, după ce-l voi pedepsi, îl voi elibera!”
17 [La fiecare sărbătoare, el trebuia să le elibereze pe cineva.]
18 Ei au strigat toți într-un glas: „La moarte cu acesta! Eliberează-ne pe Baraba!”
19 Acesta fusese aruncat în închisoare din cauza unei răscoale în cetate și a unui omor.
20 Pilat le-a vorbit din nou, vrând să-L elibereze pe Isus.
21 Dar ei strigau: „Răstignește-l! Răstignește-l!”
22 El le-a zis a treia oară: „Dar ce rău a făcut omul acesta? Eu n-am găsit în el nimic vrednic de moarte! Așadar, după ce-l voi pedepsi, îl voi elibera!”
23 Dar ei insistau, cerând cu strigăte puternice să fie răstignit. Și strigătele lor au biruit.
24 Atunci Pilat a hotărât să le îndeplinească cererea.
25 L-a eliberat pe cel ce fusese aruncat în închisoare pentru răscoală și omor, pe care-l cereau ei, iar pe Isus L-a predat ca ei să-și împlinească voia.
26 Și, cum Îl duceau, au pus mâna pe unul Simon, din Cirene, care venea de la câmp, și i-au pus lui crucea pe umeri, ca s-o poarte în urma lui Isus.
27 Pe Isus Îl urma o mare mulțime de oameni și femei care se băteau în piept și-L jeleau.
28 Întorcându-Se spre ele, Isus a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi și pe copiii voștri!
29 Căci, iată, vin zile în care vor zice: «Ferice de cele sterpe, de pântecele care n-au născut și de sânii care n-au alăptat!»
30 Atunci vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!» și dealurilor: «Acoperiți-ne!»
31 Căci dacă ei fac aceste lucruri copacului verde, ce i s-ar putea întâmpla celui uscat?”
32 Împreună cu El mai erau duși doi răufăcători, ca să fie omorâți.
33 Când au ajuns la locul numit „Craniul”, i-au răstignit acolo, pe El și pe răufăcători; pe unul la dreapta, iar pe celălalt la stânga Lui.
34 [[Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci ei nu știu ce fac!”]] Apoi, au tras la sorți ca să-și împartă hainele Lui.
35 Poporul stătea și privea. Conducătorii, însă, Îl luau în derâdere, zicând: „Pe alții i-a salvat! Să se salveze și pe sine dacă este Cristosul, Alesul lui Dumnezeu!”
36 Soldații, de asemenea, și-au bătut joc de El. Au venit la El, aducându-I oțet
37 și I-au zis: „Dacă tu ești regele iudeilor, salvează-te pe tine însuți!”
38 Deasupra Lui era o inscripție: ACESTA ESTE REGELE IUDEILOR.
39 Unul dintre răufăcătorii care fuseseră răstigniți a început să-L insulte, zicându-I: „Oare nu ești tu Cristosul? Salvează-te și pe tine, și pe noi!”
40 Dar celălalt l-a mustrat, zicându-i: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu care ești sub aceeași pedeapsă?
41 Căci noi pe drept primim ceea ce merităm pentru cele săvârșite, dar El n-a făcut nimic rău!”
42 Apoi a zis: „Isuse, adu-Ți aminte de mine când vei veni în Împărăția Ta!”
43 Și Isus i-a răspuns: „Adevărat îți spun, astăzi vei fi cu Mine în Paradis!”
44 Era cam ceasul al șaselea și s-a făcut întuneric peste toată țara, până la ceasul al nouălea.
45 Soarele s-a întunecat, iar perdeaua Templului s-a despicat la mijloc.
46 Atunci Isus a strigat cu glas puternic: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!” Zicând aceasta, Și-a dat ultima suflare.
47 Când a văzut centurionul ceea ce s-a întâmplat, L-a slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Cu adevărat, Omul acesta a fost un Om drept!”
48 Toate mulțimile care s-au adunat la această priveliște, văzând cele întâmplate, s-au întors acasă bătându-se în piept.
49 Toți cunoscuții Săi, chiar și femeile care Îl urmaseră din Galileea, stăteau deoparte și priveau la toate acestea.
50 Și iată că un bărbat numit Iosif, un membru al Sinedriului, fiind un om bun și drept,
51 nu fusese de acord cu planul și fapta lor. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu.
52 Acesta s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus.
53 După ce L-a dat jos de pe cruce, L-a înfășurat într-o pânză de in și L-a așezat într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni.
54 Era Ziua Pregătirii și Sabatul era gata să înceapă.
55 Femeile care veniseră împreună cu El din Galileea au mers după Iosif, au văzut mormântul și felul în care a fost așezat trupul lui Isus.
56 Ele s-au întors și au pregătit miresme și miruri, iar în ziua de sabat s-au odihnit, potrivit poruncii.