Luke 13
1 Tocmai atunci erau de față unii care I-au povestit despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor.
2 El le-a zis: „Credeți voi că acei galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au pățit aceasta?
3 Vă spun: Nicidecum! Dar dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel!
4 Sau credeți că acei optsprezece, peste care a căzut turnul din Siloam și i-a ucis, au fost mai vinovați decât toți ceilalți oameni care locuiesc în Ierusalim?
5 Vă spun: Nicidecum! Dar dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel!”
6 Apoi le-a spus această parabolă: „Un om avea plantat în via sa un smochin. A venit să caute rod în el, dar n-a găsit.
7 Atunci i-a zis lucrătorului viei: «Iată, sunt trei ani de când vin să caut rod în acest smochin, dar nu găsesc. Taie-l [deci]! De ce să mai folosească pământul degeaba?!»
8 Acesta i-a răspuns: «Domnule, mai lasă-l și anul acesta, până voi săpa în jurul lui și-i voi pune gunoi!
9 Poate că la vremea potrivită va aduce rod! Dacă nu, îl vei tăia!»”
10 În ziua sabatului, Isus îi învăța în una din sinagogi.
11 Acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință; era încovoiată și nu se putea îndrepta de tot.
12 Văzând-o, Isus a chemat-o și i-a zis: „Femeie, ești dezlegată de neputința ta!”
13 Și-a pus mâinile peste ea și îndată ea s-a îndreptat și-L slăvea pe Dumnezeu.
14 Mai-marele sinagogii, indignat că Isus o vindecase în zi de sabat, a zis mulțimii: „Șase zile sunt în care omul trebuie să muncească. Veniți, deci, în aceste zile să fiți vindecați și nu în ziua sabatului!”
15 Atunci, Domnul i-a răspuns: „Ipocriților! Nu-și dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle și-l duce să-l adape în zi de sabat?!
16 Această femeie, care este fiica lui Avraam și pe care Satan a legat-o, iată, de optsprezece ani, oare nu trebuia să fie dezlegată de această legătură în ziua sabatului?”
17 Când a spus aceste vorbe, toți cei care i se împotriveau au rămas rușinați, iar întreaga mulțime se bucura de toate lucrurile mărețe care erau făcute de El.
18 Atunci Isus a zis: „Cu ce este asemănătoare Împărăția lui Dumnezeu și cu ce o voi asemăna?
19 Este asemenea unui grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a aruncat în grădina sa. El a crescut și s-a făcut copac, iar păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.”
20 Și le-a mai zis: „Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu?
21 Este asemenea drojdiei pe care a luat-o o femeie și a amestecat-o cu trei măsuri de făină, până când a dospit totul.”
22 El trecea prin cetăți și prin sate, învățând pe oameni și înaintând spre Ierusalim.
23 Cineva L-a întrebat: „Doamne, sunt oare puțini cei care sunt mântuiți?”, iar El le-a răspuns:
24 „Dați-vă toată silința să intrați pe poarta cea strâmtă, căci, vă spun, mulți vor căuta să intre și nu vor putea.
25 Odată ce stăpânul casei se va ridica și va încuia poarta, voi veți sta afară și veți începe să bateți la poartă, zicând: «Doamne, deschide-ne!» Și El vă va răspunde: «Nu vă știu de unde sunteți!»
26 Atunci veți începe să spuneți: «Am mâncat și am băut în prezența ta și prin piețele noastre i-ai învățat pe oameni!”
27 Și El vă va răspunde: «Nu [vă] cunosc de unde sunteți! Depărtați-vă de la Mine, voi toți, lucrători ai nedreptății!»
28 Va fi plânset și scrâșnire a dinților când îi veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi scoși afară.
29 Vor veni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi și vor fi așezați la masă în Împărăția lui Dumnezeu.
30 Și, astfel, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei de pe urmă!”
31 Chiar atunci s-au apropiat de El niște farisei și I-au zis: „Ieși și du-Te de aici, fiindcă Irod vrea să Te ucidă!”
32 Și El le-a zis: „Mergeți și spuneți acestei vulpi: Iată că Eu scot demoni și fac vindecări azi și mâine, iar a treia zi Îmi voi sfârși lucrarea.
33 Dar trebuie ca azi, mâine și poimâine să-Mi continui drumul, căci nu se poate ca un profet să piară în afara Ierusalimului!
34 Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeți și-i ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să-ți adun copiii, așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n-ați vrut!
35 Iată că vi se lasă casa pustie! Vă spun că nu Mă veți mai vedea până când va veni vremea când veți zice: «Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!» ”