John 19
1 Atunci Pilat L-a luat pe Isus și L-a biciuit.
2 Soldații au împletit o cunună de spini și I-au pus-o pe cap; apoi L-au îmbrăcat cu o mantie purpurie.
3 Apoi veneau la El și-I ziceau: „Plecăciune, Regele Iudeilor!” Și-I dădeau palme.
4 Pilat a ieșit iarăși afară și le-a zis: „Iată, vi-L aduc afară, ca să știți că nu găsesc nicio vină în el!”
5 Atunci Isus a ieșit afară, purtând cununa de spini și mantia purpurie. Pilat le-a zis: „Iată omul!”
6 Când L-au văzut, preoții de seamă și gărzile au strigat: „Răstignește-l! Răstignește-l!” Dar Pilat le-a zis: „Luați-l voi și răstigniți-l, căci eu nu găsesc vină în el!”
7 Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege și, după Legea noastră, el trebuie să moară pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu.”
8 Când a auzit Pilat aceste cuvinte, mai mult s-a temut.
9 A intrat din nou în pretoriu și I-a zis lui Isus: „De unde ești tu?” Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.
10 Atunci Pilat I-a zis: „Nu-mi vorbești? Nu știi că am autoritate să te eliberez, sau să te răstignesc?”
11 Isus i-a răspuns: „Nu ai avea autoritate împotriva Mea, dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea, cel care M-a dat în mâinile tale are un și mai mare păcat.”
12 Din acest motiv, Pilat căuta să-L elibereze, dar iudeii au strigat: „Dacă-l eliberezi pe omul acesta, nu ești prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine rege, vorbește împotriva Cezarului.”
13 Când a auzit Pilat aceste cuvinte, L-a adus pe Isus afară și s-a așezat pe scaunul de judecată, în locul numit „Pardosit de pietre”, iar în evreiește „Gabata”.
14 Era ziua Pregătirii Paștelui, pe la ceasul al șaselea. Pilat le-a zis iudeilor: „Iată-l pe «regele» vostru!”
15 Atunci ei au strigat: „Ia-l! Ia-l! Răstignește-l!” Pilat le-a zis: „Să-l răstignesc pe «regele» vostru?” Preoții de seamă au răspuns: „Noi n-avem alt rege decât pe Cezar!”
16 Atunci L-a dat în mâinile lor ca să fie răstignit. Așadar, L-au luat pe Isus,
17 iar El, purtându-Și crucea, a ieșit spre locul numit „al Craniului”, care în ebraică se numește Golgota.
18 Acolo L-au răstignit pe El și, împreună cu El, pe alți doi, de-o parte și de alta, iar pe Isus la mijloc.
19 Pilat a scris și o inscripție și a pus-o pe cruce. Pe ea era scris: ISUS DIN NAZARET, REGELE IUDEILOR.
20 Așadar, mulți dintre iudei au citit această inscripție, pentru că locul unde a fost răstignit Isus era aproape de cetate și era scrisă în ebraică, în latină și în greacă.
21 Preoții de seamă ai iudeilor i-au zis lui Pilat: „Nu scrie «Regele iudeilor», ci că el a zis: «Eu sunt regele iudeilor!»”
22 Pilat a răspuns: „Ce-am scris, am scris!”
23 Când L-au răstignit pe Isus, soldații I-au luat hainele și le-au împărțit în patru părți, câte o parte pentru fiecare soldat. I-au luat și tunica. Dar tunica era fără cusătură, țesută dintr-o bucată, de sus până jos.
24 Așadar, au zis unii către alții: „Să n-o rupem, ci să tragem la sorți pentru ea a cui să fie.” S-a întâmplat așa ca să se împlinească Scriptura care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei, iar pentru tunica Mea au tras la sorți.” Așadar, asta au făcut soldații.
25 Lângă crucea lui Isus stăteau mama Lui și sora mamei Lui, Maria a lui Cleopa, și Maria Magdalena.
26 Când a văzut-o Isus pe mama Sa și, lângă ea, pe ucenicul pe care-l iubea, a zis mamei Sale: „Femeie, iată fiul tău!”
27 Apoi i-a zis ucenicului: „Iată mama ta!” Și, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasă.
28 După aceea, știind că acum toate s-au sfârșit, ca să se împlinească Scriptura, Isus a zis: „Mi-e sete!”
29 Acolo era un vas plin cu oțet. Au pus într-o ramură de isop un burete îmbibat cu oțet și I l-au dus la gură.
30 Când a luat Isus oțetul, a zis: „S-a sfârșit!” Și, plecându-Și capul, Și-a dat duhul.
31 Atunci iudeii, întrucât era ziua Pregătirii, ca să nu rămână trupurile pe cruce în ziua de sabat – căci ziua aceea de sabat era mare – l-au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniți și să fie luați de pe cruce.
32 Așadar, au venit soldații au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi, apoi pe ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu El.
33 Dar când au venit la Isus și L-au găsit deja mort, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor,
34 ci unul dintre soldați I-a străpuns coasta cu o suliță; și îndată a ieșit sânge și apă.
35 Cel care a văzut lucrul acesta a mărturisit și mărturia lui este potrivită cu adevărul. Și el știe că spune adevărul, ca și voi să credeți.
36 Căci toate acestea au avut loc ca să se împlinească Scriptura: „Niciun os nu I se va zdrobi!”
37 Și, iarăși, un alt pasaj din Scriptură zice: „Vor privi la Cel pe care L-au străpuns!”
38 După toate acestea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica iudeilor, l-a rugat pe Pilat să-l lase să ia trupul lui Isus de pe cruce; și Pilat i-a dat voie. A venit, deci, și a luat trupul lui Isus.
39 A venit și Nicodim, cel care prima dată a venit la Isus noaptea, și a adus un amestec de smirnă și aloe, în jur de o sută de litre.
40 Atunci au luat trupul lui Isus și l-au înfășurat cu fâșii de pânză, cu miresme, după cum este obiceiul de înmormântare la iudei.
41 În locul în care fusese răstignit era o grădină, iar în grădină un mormânt nou în care nu fusese pus încă nimeni.
42 Așadar, pentru că era ziua Pregătirii iudeilor și mormântul era aproape, L-au așezat pe Isus acolo.