Galatians 4
1 Eu, însă, spun: atâta vreme cât moștenitorul este copil, el nu se deosebește cu nimic de un rob, deși este stăpân peste toate,
2 ci este sub îndrumarea tutorilor și a administratorilor, până la timpul stabilit mai dinainte de tatăl său.
3 Tot așa și noi, când eram copii, eram înrobiți de învățăturile elementare ale lumii.
4 Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,
5 ca să-i răscumpere pe cei aflați sub Lege, așa încât să primim înfierea.
6 Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu L-a trimis în inimile noastre pe Duhul Fiului Său, care strigă „Abba!”, adică „Tată!”
7 Așadar, nu mai ești rob, ci fiu. Și, dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.
8 Dar, atunci când nu-L cunoșteați pe Dumnezeu, voi erați robi ai celor care, prin natura lor, nu sunt dumnezei.
9 Acum, însă, după ce L-ați cunoscut pe Dumnezeu – sau mai degrabă, după ce ați fost cunoscuți de Dumnezeu – cum de vă întoarceți din nou la învățăturile elementare, slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți robi din nou?
10 Voi țineți zile, și luni, și sărbători și ani.
11 Mă tem ca nu cumva să mă fi ostenit în zadar pentru voi.
12 Fraților, vă rog, fiți ca mine pentru că și eu am fost ca voi! Nu m-ați nedreptățit cu nimic.
13 Știți că într-o stare de neputință a trupului v-am vestit Evanghelia prima oară,
14 dar nu m-ați disprețuit, nici nu v-ați dezgustat de ceea ce putea fi o ispită pentru voi în trupul meu ci, dimpotrivă, m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Însuși Cristos Isus.
15 Unde este, deci, fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v-ați fi scos și ochii și mi i-ați fi dat.
16 Am ajuns astfel dușmanul vostru pentru că v-am spus adevărul?
17 Ei sunt plini de zel pentru voi, dar nu cu bune intenții, ci vor să vă despartă de noi, ca să fiți plini de zel pentru ei.
18 Este bine ca întotdeauna să fiți plini de zel pentru un lucru bun, nu doar când sunt de față cu voi.
19 Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile nașterii până când Cristos va lua chip în voi,
20 cum aș vrea să fiu cu voi acum și să-mi schimb tonul, pentru că nu știu ce să mai cred despre voi.
21 Spuneți-mi voi, cei care doriți să fiți sub Lege: voi nu auziți ce spune Legea?
22 Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul născut dintr-o femeie roabă, iar celălalt dintr-o femeie liberă.
23 Dar cel din femeia roabă s-a născut în chip natural, pe când cel din femeia liberă s-a născut prin promisiune.
24 Aceste lucruri sunt prezentate alegoric; căci aceste femei reprezintă două legăminte: unul de la Muntele Sinai, care naște copii spre robie și care este Agar.
25 Agar este Muntele Sinai, din Arabia, și corespunde Ierusalimului de acum, căci ea este în robie, împreună cu copiii ei.
26 Dar Ierusalimul cel de sus este liber și el este mama noastră.
27 Căci este scris: „Bucură-te, stearpo, cea care nu naști! Izbucnește și strigă, tu, care nu ești în durerile nașterii! Căci copiii celei părăsite vor fi mai mulți decât ai celei care are soț.”
28 Însă voi, fraților, ca și Isaac, sunteți copii ai promisiunii.
29 Dar, așa cum atunci cel născut după trup îl persecuta pe cel născut după Duh, așa este și acum.
30 Dar ce spune Scriptura? „Alung-o pe roabă și pe fiul ei, căci fiul roabei nu va moșteni alături de fiul celei libere.”
31 Așadar, fraților, noi nu suntem copii ai roabei, ci ai celei libere.