1Mi-am ridicat din nou ochii și am văzut un sul care zbura.
2Îngerul m‑a întrebat: „Ce vezi?” Eu am răspuns: „Văd un sul desfășurat care zboară; are o lungime de douăzeci de coți și o lățime de zece coți.”
3Și el mi‑a zis: „Acesta este blestemul care se va întinde peste toată țara. Oricine fură va fi lăsat cu mâinile goale, cum scrie pe o parte, și oricine jură strâmb va fi lăsat cu mâinile goale, cum scrie pe cealaltă parte.”
4„Am trimis acest blestem ”, zice DOMNUL Oștirilor, „ca să intre în casa celui ce fură și a celui ce jură strâmb în Numele Meu, să rămână în casa aceea și s‑o mistuie împreună cu lemnele și pietrele ei.”
5Îngerul care vorbea cu mine a ieșit și mi‑a zis: „Ridică-ți ochii și privește ce iese de acolo!”
6Eu am întrebat: „Ce este aceasta?” Și el a răspuns: „O efă care iese.” Și a adăugat: „Aceasta este vina lor în toată țara.”
7Și iată că s-a ridicat un capac de plumb și o femeie ședea în efă.
8El a zis: „Aceasta este nelegiuirea!” Și i‑a dat brânci în efă și a trântit capacul de plumb peste gura efei.
9Am ridicat ochii și m‑am uitat; și iată că s-au arătat două femei. În aripile lor sufla vântul, căci aveau aripi ca de barză, și au ridicat efa între pământ și cer.
10Atunci l-am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: „Unde vor să ducă efa?”
11El mi‑a răspuns: „Se duc să‑i zidească o casă în țara Șinear, ca să fie așezată acolo și să rămână la locul ei.”