1Apoi am văzut în cer un alt semn mare și minunat: șapte îngeri care aveau șapte urgii, cele din urmă, căci cu ele s‑a isprăvit mânia lui Dumnezeu.
2Și am văzut un fel de mare de sticlă amestecată cu foc și pe biruitorii fiarei, ai chipului ei și ai numărului numelui ei stând pe marea de sticlă cu harfele lui Dumnezeu în mână.
3Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, și cântarea Mielului. Și ziceau: Mari și minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule atotputernic! Drepte și adevărate sunt căile Tale, Împăratul neamurilor!
4Cine nu se va teme, Doamne, și cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu ești Sfânt și toate neamurile vor veni și se vor închina înaintea Ta, pentru că judecățile Tale au fost arătate!
5După aceea, am văzut deschizându‑se în cer Templul cortului mărturiei.
6Și din Templu au ieșit cei șapte îngeri care țineau cele șapte urgii. Erau îmbrăcați în in curat, strălucitor, și erau încinși la piept cu brâie de aur.
7Și una din cele patru făpturi vii le‑a dat celor șapte îngeri șapte cupe de aur pline de mânia lui Dumnezeu, care este viu în vecii vecilor.
8Și Templul s‑a umplut de fum din pricina slavei lui Dumnezeu și a puterii Lui. Și nimeni nu putea să intre în Templu până nu aveau să se sfârșească cele șapte urgii ale celor șapte îngeri.