1Eu sunt omul care a văzut suferința sub nuiaua urgiei Lui.
2El m‑a condus, m‑a mânat în întuneric, și nu în lumină.
3Da, împotriva mea, iar și iar, Își întoarce mâna în fiecare zi.
4Mi‑a prăpădit carnea și pielea și mi‑a zdrobit oasele.
5A făcut zid împrejurul meu și m-a înconjurat cu otravă și durere.
6M-a așezat în întuneric, ca pe cei morți de mult.
7M‑a înconjurat cu zid, ca să nu pot ieși; m‑a pus în lanțuri grele.
8Chiar dacă aș țipa și aș striga după ajutor, El a închis calea rugăciunii mele.
9Mi‑a îngrădit drumurile cu pietre cioplite și mi‑a strâmbat cărările.
10Mă pândește ca un urs și ca un leu în locuri dosnice.
11M‑a abătut din drum, m‑a sfâșiat și m‑a lăsat pradă disperării.
12Și‑a încordat arcul, m‑a pus țintă și mă ochește cu săgețile Lui.
13Mi‑a înfipt în rărunchi săgețile din tolba Lui.
14Am ajuns de râsul tuturor popoarelor, cântecul lor de fiecare zi.
15M‑a săturat de amărăciune, m‑a îmbătat cu pelin.
16Mi‑a sfărâmat dinții în pietriș, m‑a călcat în cenușă.
17Sufletul meu nu mai are parte de fericire și am uitat cum e starea de bine.
18Și zic: „S-a dus puterea mea de viață și nu mai am nicio nădejde în DOMNUL.”
19Adu‑ți aminte de necazul și de pribegia mea, de pelin și de otravă!
20Sufletul meu își aduce aminte de Tine și cugetă înăuntrul meu.
21Iată ce mai gândesc în inima mea și iată ce mă face să mai trag nădejde:
22Bunătățile DOMNULUI nu s‑au sfârșit și îndurările Lui nu sunt la capăt,
23ci se înnoiesc în fiecare dimineață. Mare este credincioșia Ta!
24„ DOMNUL este partea mea ”, zice sufletul meu, „de aceea nădăjduiesc în El.”
25Bun este DOMNUL cu cei ce-L așteaptă, cu sufletul care‑L caută.
26Bine este să aștepți în tăcere ajutorul DOMNULUI.
27Bine este pentru om să poarte un jug în tinerețea lui.
28Să stea singur și să tacă, pentru că Domnul i l‑a pus pe grumaz;
29să‑și plece fața în țărână, căci poate mai este speranță;
30să-și dea obrazul celui ce‑l lovește și să se sature de ocară.
31Domnul nu leapădă pe nimeni pentru totdeauna,
32ci, dacă te-a întristat, îți arată milă după îndurarea Lui cea mare,
33căci El nu necăjește cu plăcere, nici nu-i mâhnește bucuros pe oameni.
34Când sunt striviți sub picioare toți prinșii de război ai unei țări,
35când sub ochii Celui Preaînalt este nedreptățit cineva la judecată,
36când în cazul unui om se strâmbă dreptatea, nu vede Domnul oare?
37Cine a spus și s‑a întâmplat ceva fără ca Domnul să poruncească?
38Nu ies din gura Celui Preaînalt atât necazurile, cât și fericirea?
39De ce să se plângă omul cât trăiește? Să se plângă de păcatele lui!
40Să luăm seama la purtarea noastră, să ne cercetăm și să ne întoarcem la DOMNUL!
41Să ne înălțăm și inima odată cu mâinile spre Dumnezeul din cer.
42Ne‑am răzvrătit, am fost îndărătnici, iar Tu nu ne‑ai iertat!
43Te‑ai înfășurat în mânie și ne‑ai urmărit, ai ucis și n‑ai avut milă.
44Te‑ai învăluit într‑un nor, prin care nu trece rugăciunea.
45Ne-ai făcut un gunoi aruncat în mijlocul popoarelor.
46Toți vrăjmașii noștri deschid gura împotriva noastră.
47De groază și de groapă am avut parte, de prăpăd și pustiire.
48Râuri de lacrimi curg din ochii mei din pricina pustiirii fiicei poporului meu.
49Îmi varsă ochii lacrimi ce nu se mai usucă, nu mă pot opri din plâns,
50până când DOMNUL din ceruri va privi și va vedea.
51Mă doare sufletul la vederea fiicelor cetății mele.
52Cei ce mă urăsc fără temei m‑au vânat ca pe o pasăre.
53M‑au aruncat de viu în groapă și au aruncat cu pietre în mine.
54Au năvălit apele peste capul meu și mi‑am zis: „Sunt pierdut!”
55Dar am chemat Numele Tău, DOAMNE, din adâncimile gropii.
56Tu mi‑ai auzit glasul: „Nu‑Ți astupa urechea la suspinele și strigătele mele!”
57În ziua când Te‑am chemat, Te‑ai apropiat și ai zis: „Nu te teme!”
58Doamne, Tu ai luat apărarea sufletului meu, mi‑ai răscumpărat viața!
59Ai văzut, DOAMNE, apăsarea mea: judecă-Mi Tu pricina!
60Tu vezi toată dorința lor de răzbunare, toate uneltirile lor împotriva mea.
61DOAMNE, Tu auzi ocările lor și toate planurile lor cu privire la mine,
62cum șoptesc și clevetesc toată ziua cei ce s-au ridicat împotriva mea.
63Privește, am ajuns cântecul lor de batjocură când stau jos sau când se scoală!
64Plătește‑le, DOAMNE, după faptele lor!
65Dă-le o inimă fără simțire și blestemul Tău să fie asupra lor!
66Urmărește‑i cu mânie și nimicește-i de sub cerurile DOMNULUI!