1Oare voi, conducătorii, chiar vorbiți numai ce este corect? Fiii ai oamenilor, oare sunteți voi capabili să judecați nepărtinitor?
2Nu; ci în inima voastră concepeți nedreptăți; și mâinile voastre împart violența în țară.
3Acei oameni au un caracter degradat încă din timpul când se dezvoltă în uter. Cei care (ulterior) spun minciuni, se rătăcesc chiar înainte să fie născuți.
4Veninul lor este ca acela produs de șarpe și ca al cobrei surde care și-a închis urechea
5și nu aude ce spun vrăjitorii, oricât de bine concepute ar fi descântecele lor.
6Dumnezeule, rupe-le dinții din gură! Doamne, scoate colții acestor lei!
7Să se scurgă la fel ca apa! Când ei își încordează arcul, săgețile lor să fie oarbe!
8Să ajungă la fel ca melcul care se topește mergând și ca un făt născut înainte de vreme care nu a văzut soarele!
9Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spini – verzi sau uscați –, El îl va mătura pe omul rău!
10Cel corect se va bucura când va vedea că este răzbunat și când își va spăla picioarele în sângele omului rău.
11Atunci ceilalți oameni vor zice: „Evident, omul corect este recompensat! Există un Dumnezeu care judecă pământul!”