1Ai milă de mine, Dumnezeule. Ai milă de mine, pentru că la Tine îmi caut salvarea! Doresc să stau protejat la umbra aripilor Tale – până va trece necazul.
2Strig spre Dumnezeul Foarte Înalt, spre Cel care mă susține.
3El dă ordin din cer; și mă salvează. Îl face pe persecutorul meu să îi fie rușine! Dumnezeu Își trimite (în favoarea mea) bunătatea și caracterul Său care nu se schimbă.
4Sunt în mijlocul leilor. Mă culc printre animale sălbatice. Ei sunt, de fapt, oameni cu dinți ca lăncile și ca săgețile. Au o limbă care este (ca) o sabie tăioasă.
5Dumnezeule, să fii înălțat mai sus decât cerul; și gloria Ta să fie pe (ste) întregul pământ!
6Ei puseseră o capcană pentru pașii mei; și sufletul îmi era foarte afectat de durere. Îmi săpaseră o groapă; dar tocmai ei au căzut în ea.
7Dumnezeule, inima mea este pregătită. Sunt pregătit în inima mea; și voi cânta. Voi produce sunete cu instrumentele mele.
8Sufletul meu, trezește-te! Treziți-vă și voi, harpă și liră! Voi trezi prima apariție a luminii zilei!
9Doamne, Te voi lăuda printre popoare. Îți voi cânta între celelalte națiuni;
10pentru că bunătatea Ta este înaltă și ajunge până la cer, iar consecvența caracterului Tău ajunge până la nori.
11Înalță-Te deasupra cerului, Dumnezeule; și gloria Ta să fie peste întregul pământ!