Job 3
1 Apoi Iov a început să vorbească blestemând ziua în care s-a născut.
2 El a zis:
3 „Să dispară ziua în care m-am născut și noaptea în care s-a zis: «S-a născut un băiat!»
4 Să se transforme în întuneric acea zi! Dumnezeu să nu Se mai îngrijească de ea din cer; iar lumina (Lui) să nu strălucească peste ea!
5 Să fie numai ceață densă și să semene cu întunericul. Să o acopere norii; și să fie ca o eclipsă de soare!
6 Întunericul să guverneze acea noapte! Să nu fie o zi de bucurie între celelalte zile ale anului; și să nu fie inclusă în numărul zilelor lunilor lui!
7 Da, acea noapte să fie dezolantă; și nimeni să nu strige de bucurie în ea!
8 Să fie blestemată de oamenii care blestemă zilele și de cei care știu să provoace monstrul!
9 Stelele dimineții ei să fie întunecate. Să dorească lumina, dar să nu o primească! Să nu vadă cum apare lumina dimineții –
10 pentru că nu a închis ușile uterului mamei mele și nu a ascuns necazul de ochii mei.
11 De ce n-am murit la naștere și n-am dispărut atunci când am ieșit din uter?
12 De ce au existat niște genunchi care să mă primească și sâni care să mă alăpteze?
13 Acum aș fi stat culcat și aș fi fost liniștit; aș fi dormit și m-aș fi odihnit.
14 Aș fi stat împreună cu regii și cu toți consilierii care au ajuns în pământ – în faimoasele lor morminte.
15 Aș fi fost pus împreună cu prinții care au avut aur și care și-au umplut casele cu argint…
16 Sau de ce nu am fost îngropat ca avorton – ca un copil care niciodată nu a văzut lumina?
17 Acolo, cei răi nu te mai deranjează; și este un timp de odihnă pentru cei obosiți.
18 În acel loc, prizonierii se bucură; și nu mai aud vocea exploatatorului lor.
19 Acolo, cel mic este împreună cu cel mare; iar sclavii nu mai sunt sub autoritatea stăpânilor lor.
20 De ce i se dă lumină celui nefericit și viață celui care are amărăciune în suflet?
21 De ce trebuie să trăiască omul care își dorește moartea? Și totuși, ea nu mai vine! El o caută mai mult decât ar căuta o comoară ascunsă.
22 Și totuși, îi este refuzată tocmai celui care ar fi foarte bucuros și vesel dacă ar găsi mormântul!
23 Este obligat să meargă pe un drum secret; și Dumnezeu l-a limitat din toate părțile!
24 Mă hrănesc cu sunete nearticulate pe care le produc durerile mele; și oftările mi se varsă ca apa.
25 A venit împotriva mea exact ce nu îmi doream! Lucrul de care îmi era frică, a venit la mine!
26 Nu am nici pace, nici repaus. Nu pot să beneficiez nici de odihnă; și trăiesc cu o permanentă panică!”