Bible

1 „Pe Fivi, sora noastră, care, Rang de diaconiță, are În Chencrea-n Biserica noastră, O las, acum, în grija voastră. 2 În Domnul, bine, s-o primiți Și-un vrednic chip, să dovediți, Ca niște sfinți adevărați. De-aceea, să o ajutați Cu tot ce are trebuință, Căci și ea – după-a ei putință – S-a arătat de ajutor Și mie, dar și fraților. 3 Să-i spuneți „sănătate” voi, Priscilei și, mai vreau, apoi, Ca să îi spuneți „sănătate” Și lui Acuila – al meu frate – Căci ei sunt, în Hristos, mereu, Tovarăși buni, în lucrul meu. 4 Ei nu au pregetat, deloc, Să-și pună a lor viață-n joc, Să-mi poată scăpa viața, mie. Le mulțumesc și, vreau să știe, Că și Bisericile care Sunt dintre Neamuri – fiecare – Aduce a sa mulțumire. 5 De-asemenea, să dați de știre, Ca „sănătate” să se spună, Bisericii care se-adună În casa lor. Voiesc, apoi, Lui Epenet, să-i spuneți voi, Din parte-mi, „multă sănătate”; El este prea iubitul frate, Care îmi e de căpătâi, Căci în Hristos, rodul dintâi S-a dovedit – rodul ales – Care-i, din Asia, cules. 6 Să-i spuneți „sănătate” – apoi, Mariei, care, pentru voi, Neîncetat, s-a ostenit. 7 Și lui Andronic, negreșit, Să îi transmiteți „sănătate”. Aste urări să fie date Și Iuniei, pentru că ei, Rude, îmi sunt, și-au fost ai mei Tovarăși, când, întemnițat, Cu ei alături, m-am aflat. ‘Nainte de-a fi eu venit, Ei, de Hristos, s-au alipit. Oameni de vază, dragii mei, Se află-ntre apostoli, ei. 8 Lui Ampliat, doresc apoi, Să-i spuneți „sănătate” voi, Căci este prea iubitul meu, Aflat în Domnul, tot mereu. 9 Lui Urban, spuneți „sănătate”, Căci el este al nostru frate Și ni-e tovarăș, în Hristos, În lucrul nost’, anevoios. Lui Stache, prea iubitul meu, Tot „sănătate”, îi zic eu. 10 Lui Apele, vă rog, apoi, Să-i spuneți „sănătate” voi. El, în Hristos, s-a arătat A fi tovarăș încercat. Pe-Aristobul, să nu-l uitați Și, „sănătate”, să urați Și celor care se găsesc În casa lui, de locuiesc. 11 Și lui Ierodion, aș vrea – Cel care este ruda mea – Să-i spuneți „sănătate” voi. Transmiteți „sănătate”-apoi, La fel, așa precum am zis, Celor din casa lui Narcis, Cari sunt ai Domnului. Apoi, 12 Trifenei și Trifosei, voi, Tot „sănătate”, le urați, Pentru că ei – dragii mei frați – Doar pentru Domnul, ostenesc. Tot sănătate îi doresc Persidei, căci se străduiește, În Domnul, și se ostenește, Iar de aceea, o iubesc. 13 Lui Ruf, de-asemeni, îi doresc Tot sănătate, căci ales, În Domnul, e; bine-nțeles, La fel și mamei lui apoi, Să-i spuneți „sănătate” voi, Pentru că, totdeauna, ea A fost la fel, ca mama mea. 14 Lui Asincrit, să-i spuneți voi, De-asemeni, „sănătate”-apoi. Nici pe Flegon să nu-l uitați; Lui Hermes, vreau să îi urați – Și lui Patroba – „sănătate”, Lui Herma, și oricărui frate Va fi aflat, atunci, cu ei. 15 De Filolog dar, dragii mei, Am să vă rog, să nu uitați; Și Iuliei, vreau să-i urați, Și lui Olimpa și Nereu, Și sfinților care, mereu, Vin pe la ei, când se adună, Să poată fi toți, împreună. 16 La fiecare dintre voi, C-o sărutare sfântă-apoi, Să vă transmiteți „sănătate”. Eu, din Bisericile-aflate În Domnul nost’ Hristos Iisus, Astă urare, v-am adus. Să spuneți dar, la orice frate, Din partea noastră, „sănătate”!” 17 „Vă-ndemn dar, fraților, să știți Ca tot mereu să vă feriți De-aceia cari fac dezbinare Și au stârnit, doar, tulburare, Față de-o-nvățătură dată Vouă, și cari e-adevărată. Vă sfătuiesc dar, dragii mei, Ca să vă depărtați de ei. 18 Astfel de oameni dovedesc Căci nu pe Domnul Îl slujesc – Nu pe Hristos deci, fraților – Ci își slujesc pântecul lor. Prin vorbe dulci și-amăgitoare, Ei îi înșeală pe cei care S-au arătat ascultători, Precum și lesne-ncrezători. 19 Cât despre voi, este știută – Căci peste tot e cunoscută – Acum, a voastră ascultare, Și pildă-i pentru fiecare. Mă bucur, sincer, pentru voi, Și vă doresc la toți, apoi, Ca, ne-ncetat, să căutați, Cu-nțelepciune, să lucrați. Când, pentru „bine”, osteniți, Vreau, înțelepți, să vă vădiți. Față de „rău”, dragii mei frați, Drept proști, voi să vă arătați. 20 De Domnul păcii – negreșit – Curând, Satan va fi zdrobit Și, la picioare, vi-l așează, În vremurile ce urmează. Până atunci, harul de sus, Al Domnului Hristos Iisus – Acum și-n anii care vin – Să îl aveți, cu voi! Amin.” 21 „Și Timotei, al nostru frate – Și-al meu tovarăș – „sănătate”, Prin mine-acuma, v-a trimis; Și Luciu, tot așa, v-a scris. Iason, Sosipater apoi – Rudele mele – pentru voi, Tot „sănătate” v-au transmis. 22 Eu – Terțiu – cel care am scris Epistola, în Dumnezeu, De-asemeni, vă urez, mereu, Tot sănătate. Pentru voi, 23 Și Gaiu mai urează-apoi. El este gazda cea pe care, Eu și Biserica, o are. Erast vă spune „sănătate” – El vistiernic e-n cetate. Fratele Cuart, apoi, la fel, Tot „sănătate”-a zis și el. 24 Acuma, harul cel de sus, Al Domnului Hristos Iisus, Mereu – prin anii care vin – Să îl aveți cu voi! Amin. 25 A Celui care se vădește Că ne-ncetat vă întărește Prin Evanghelia ce-am adus Și prin cuvântul lui Iisus – Cari este propovăduit – Să-I fie slava, potrivit Descoperirii ce-a făcut-o Asupra tainei ce-a ținut-o, Atâtea veacuri, bine-ascunsă, Ca să rămână nepătrunsă, 26 Până a-ngăduit să vină, Să se arate în lumină, Prin scrierea prorocilor, După porunca dată lor, Și prin voința Celui care E Dumnezeu veșnic și mare; Descoperirea a fost spusă Spre-a fi la cunoștință-adusă, În fața oricărui popor. Ea e trimisă tuturor Și dă, astfel, la toți, putință, Ca să asculte, de credință. 27 Mereu, numai a Celui care, Singur, înțelepciune, are, A Dumnezeului de Sus – Prin Domnul nost’, Hristos Iisus – Acum, și-n anii care vin, Slava să fie-n veci! Amin.