1Ai milă, Dumnezeul meu! Mă scapă de vrăjmași, mereu, Și mă păzește de acei Cari se vădesc dușmani ai mei!
2Mă scapă de răufăcători, De cei, de sânge, iubitori,
3Pentru că iată, mă pândesc, Căci să-mi i-a viața urmăresc. Sunt niște oameni răi și vor Să-mi facă rău. Voiesc să mor, Cu toate că-s nevinovat Și n-am făcut nici un păcat!
4Nevinovat eu mă găsesc, Dar totuși ei mă urmăresc. Doamne, ascultă! Te trezește, Ieși înainte-mi și privește!
5O, Doamne al oștirilor Și al lui Israel popor, Scoală acuma! Te grăbește Și neamurile pedepsește! Să nu ai milă și-ndurare Față de vânzătorii care, Iată, au fost descoperiți Precum că sunt nelegiuiți!
6Ei se întorc – seară, de seară – Și-asemeni câinilor ei zbiară, Când ocolesc zidul pe care Cetatea, împrejur, îl are.
7Din gura lor, răul țâșnește. Pe buze, sabia lucește Și zic: „Cine aude oare, Căci nu e nimenea sub soare?”
8Tu Doamne, însă, râzi de ei Și în batjocură îi iei Căci neamurile adunate, De Tine fost-au spulberate.
9Orice putere ar avea, În Tune e nădejdea mea, Pentru că doar la Dumnezeu, Scăpare îmi găsesc, mereu.
10Domnul, în cale-mi, Se ivește Și văd astfel, cum se-mplinește Dorințele ce le nutresc Față de cei ce mă gonesc.
11Să nu-i ucizi – ca să asculte Al meu popor și să nu uite – Ci fă-i doar să se pribegească Și-n urmă să se prăbușească. Doboară-i Tu, căci Dumnezeu Și scut ești – pentru noi – mereu!
12Ale lor guri păcătuiesc La orice vorbă ce-o rostesc. De-aceea, chiar a lor mândrie, Voiesc drept cursă, să le fie; Ei spun minciuni doar și blesteme, Căci de nimic n-au a se teme.
13Să-i spulberi cu a Ta mânie! Să-i prăpădești, să nu mai fie! Fă-i ca să afle că, mereu, În Iacov, este Dumnezeu Și că puterea Lui se-ntinde, Încât pământul îl cuprinde.
14Ei se întorc – seară, de seară – Și-asemeni câinilor ei zbiară, Când ocolesc zidul pe care Cetatea, împrejur, îl are.
15Căutând hrană, rătăcesc Prin noapte, dar nu o găsesc.
16Eu însă, Doamne, voi cânta De-a pururea, puterea Ta. Din zori de zi, fără-ncetare, Vesti-voi bunătatea-Ți mare, Pentru că Tu Te dovedești, Turn de scăpare că îmi ești Și ocrotire am găsit, Când de necaz am fost lovit.
17Tăria mea Te-ai arătat Și-am să Te laud, ne-ncetat! Iată că Domnul Dumnezeu, Cu mine, bun a fost, mereu. O, Dumnezeul meu Cel Mare, Tu ești al meu turn de scăpare.