Bible

1 Iată acum, cartea de neam A seminției Lui Adam, 2 De când oameni, Domnu-a zidit Și pe bărbat „om” l-a numit, Și a fost așezat în rai. Știm ce-au făcut acolo. Hai Acuma, să începem: deci, 3 Avea o sută și treizeci De ani, Adam, când a primit Un fiu, ce-i semăna leit; 4 Set, îi dăduse numele, Și-a mai trăit opt secole. Degeaba, timpul n-a trecut – Mulți fii și fiice-a mai avut. 5 La nouăsute treizeci ani, Adam, împovărat de ani, S-a dus să doarmă în pământ, Precum spusese Domnul Sfânt. 6 Un secol și cinci ani avea Set, când Enos i se năștea. 7 După Enos, a mai trăit, Opt sute șapte, și-a murit 8 La nouăsute doișpe ani. 9 Apoi, la nouăzeci de ani, Cainan urmă după Enos, 10 Care-a trăit și el, frumos, Exact optsute cinșpe ani – 11 La nouăsute unșpe ani, Enos, din lume, s-a sfârșit. 12 Cainan, iute, a zămislit Un fiu, numit Mahalaleel. 13 Apoi, a mai trăit, și el, Optsute patruzeci de ani – 14 La nouăsute zece ani, S-a dus și el, de s-a „culcat”. 15 Iared e cel ce i-a urmat Fiului său, Mahalaleel – Care l-a zămislit pe el La șasezeci și cinci de ani. 16 Optsute și treizeci de ani, A mai trăit Mahalaleel – 17 Pe urmă, a murit și el, La optsute nouă’șicinci ani. 18 Optsute șaizeci și doi ani Avea Iared, când a venit 19 Enoh pe lume, și-a trăit Apoi, încă opt secole – 20 Avut-a toate zilele, De nouă secole și-apoi Adăugă șaizeci și doi De ani, la ele, numărat. 21 La șaizeci’cinci de ani aflat, Enoh primi și el, un fiu – Metusala. Până târziu, 22 Enoh, cu Domnul, a umblat – Trei secole. Când a plecat – 23 Căci nimeni nu l-a mai zărit, Pentru că Domnul l-a răpit – 24 Trei secole a numărat, La care s-au adăugat Încă șaizeci și cinci de ani. 25 O sută optzeci’șapte ani, Metusala a împlinit, Când, pe Lameh, l-a dobândit. 26 El, șapte secole, a dus, La care-apoi i s-au mai pus Încă optzeci și doi de ani. 27 Iată acum dar, ai săi ani: Secole-n număr avea nouă, Și-a mai făcut șaizeci și nouă De ani, și-aceștia au fost toți. El a avut, printre nepoți – 28 De la Lameh – pe unu-anume: Noe fusese al său nume. 29 Lameh dar, la a sa vedere – „Noe” înseamnă „Mângâiere” – A cuvântat în acest fel: „Iată că Noe e acel Prin care mă voi mângâia De toată osteneala mea, Venită din acest pământ, Ce-i blestemat de Domnul Sfânt.” 30 După ce Noe s-a născut, Lameh, mulți ani, a mai avut – Cincisute nouă’șicinci de ani – 31 Iar toate zilele, în ani, Sunt șaptesute șapt’și șepte. Astfel, avut-a multe trepte, Pe scara vieții, de urcat. 32 Noe, cel care i-a urmat, Cinci secole a împlinit, Când trei copii a dobândit. La rând – dar nu ca-n alfabet – Au fost Sem, Ham și-apoi Iafet.