1„La voi, acuma, bunăoară, Iată că vin, a treia oară. „Orice cuvânt veți fi rostit, Mereu, să fie sprijinit, De către martori. Astfel, ei, În număr, fi-vor doi sau trei.”
2Precum v-am spus, a doua oară Când ne-am văzut, azi, vă spun iară, Că dacă ați păcătuit Mai înainte, negreșit, Pe nimeni, n-am să cruț apoi, Când am să mă întorc, la voi.
3Vreți o dovadă a obține, Cum că Hristos vorbește-n mine: El, care nu S-a dovedit Slab, între voi, ci – negreșit – Plin de putere, a lucrat, În rândul vost’, neîncetat.
4Într-adevăr, El S-a vădit, Prin slăbiciune, răstignit; Dar prin acea putere mare, Pe care Dumnezeu o are, Acum, mereu, trăiește El. Cu noi, s-a întâmplat, la fel, Căci slabi, în El, ne-am arătat, Dar prin puterea ce s-a dat, De la al nostru Dumnezeu, Tari ne vom ține, tot mereu, Și plini de viață, vom fi noi, Astfel, cu El, față de voi.
5Voi, singuri, să vă încercați, Dacă-n credință vă aflați. Iată, vă-ndemn, acuma, eu, Ca să vă cercetați, mereu. Nu recunoașteți, oare-apoi, Cum că Hristos este în voi? Afar’ de faptu-n cari – dragi frați – Acum, ajuns-ați lepădați.
6Dar eu nădăjduiesc apoi, Că, lepădați, nu suntem noi.
7De-aceea, noi, lui Dumnezeu, Rugi Îi aducem, tot mereu, De-a vă feri ca nu cumva, Rele să facă cineva. Ăst lucru, nu-l facem – să știți – Ca noi să ne-arătăm primiți, Ci ca să faceți voi, ce-i bine, Chiar dacă noi – pentru oricine – Trecem a fi drept lepădați.
8Pentru că noi – dragii mei frați – N-avem puteri ca să lovim În adevăr, ci-l ocrotim, Putință-având, în acest fel, Ca să luptăm doar, pentru el.
9Într-adevăr, ne bucurăm, Necontenit, când observăm Precum că slabi ne-arătăm noi, În timp ce tari v-ați vădit voi, Și-aducem rugăciunea noastră, Pentru desăvârșirea voastră.
10De-aceea – până când nu viu – Aceste lucruri, vi le scriu, Pentru că nu vreau, când sosesc, Ca să ajung să folosesc, Apoi, asprimea, potrivit Puterilor ce le-am primit Eu, de la Domnul, spre zidire Și nicidecum spre năruire.”
11„Încolo, frații mei iubiți, Eu vreau ca, sănătoși, să fiți. Desăvârșiți-vă, mereu, Îmbărbătându-vă, la greu. În cugete, curați să fiți Și-n pace numai, să trăiți. Atunci, al păcii Dumnezeu – Precum și-al dragostei – mereu, Vă va veghea și, negreșit, În toate, vă va fi păzit.
12C-o sărutare sfântă, voi, Doresc, să vă urați apoi – Ca de la frate, la alt frate – Unii la alții, „sănătate”.
13Tot sfinții vă trimit, și ei, Tot sănătate, dragii mei.
14Dragostea Tatălui de Sus, Cu harul Domnului Iisus Și-mpărtășirea Duhului Cel Sfânt, dat, prin iubirea Lui, Să le aveți, cu voi, din plin, Spre-a vă-nsoți în veci! Amin.”