1Orice suflet să fie supus înaltelor stăpâniri. Căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu, iar cele ce sunt, sunt rânduite de Dumnezeu.
2Încât, cine nu este supus stăpânirii, se împotrivește întocmirii lui Dumnezeu; iar cei ce se împotrivesc își vor lua o judecată.
3Căci dregătorii nu sunt o teamă pentru fapta bună, ci pentru cea rea. Și voiești să nu te temi de stăpânire? Fă binele, și vei avea laudă de la ea.
4Căci el este slujitorul lui Dumnezeu spre bine pentru tine; iar dacă faci răul, teme‐te; căci nu în zădar poartă sabia: căci el este slujiorul lui Dumnezeu, răzbunător spre mânie pentru cel ce făptuiește răul.
5De aceea este trebuință ca să fiți supuși nu numai din pricina mâniei, ci și din pricina cugetului.
6Căci pentru aceasta plătiți și dări; căci ei sunt slujitori ai lui Dumnezeu stăruind tocmai la aceasta.
7Dați tuturor ce li se datorește: celui cu darea, darea; celui cu vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu cinstea, cinstea.
8Nu datorați nimănui nimic decât a vă iubi unii pe alții; căci cine iubește pe altul a împlinit legea.
9Căci aceasta: Nu preacurvi, nu omorî, nu fura, nu pofti, și orice altă poruncă este cuprinsă în acest cuvânt, în: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți.
10Iubirea nu săvârșește rău aproapelui; iubirea deci este împlinirea legii.
11Și aceasta, fiindcă știți vremea cuvenită, că acum este ceasul ca să vă sculați din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât când am crezut.
12Noaptea este foarte înaintată și ziua este aproape. Să lepădăm deci faptele întunericului și să îmbrăcăm armele luminii.
13Să umblăm cuviincios ca în timpul zilei, nu în ospețe desfătătoare și beții, nu în culcări rușinoase și destrăbălări, nu în ceartă și pizmă.
14Ci îmbrăcați‐vă cu Domnul Isus Hristos și nu purtați grijă de carne, ca să‐i împliniți poftele.