Psalms 32
1 Ferice de cel cu păcatul iertat și cu păcatul acoperit.
2 Ferice de omul căruia Domnul nu‐i socotește nelegiuirea și în al cărui duh nu este viclenie.
3 Când tăceam, mi se topeau oasele de geamătul meu toată ziua.
4 Căci zi și noapte mâna ta era grea asupra mea: Vlaga mea se prefăcuse în uscăciune de vară.
5 Ți‐am făcut cunoscut păcatul meu și n‐am acoperit nelegiuirea mea; am zis: Voi mărturisi abaterile mele Domnului; și ai iertat nelegiuirea păcatului meu.
6 Pentru aceasta oricine este evlavios să se roage ție la vremea când poți fi găsit. Cu adevărat, dacă va vărsa potop de ape mari, pe el nu‐l vor ajunge.
7 Tu ești ascunzătoarea mea, tu mă vei păzi de necaz, tu mă vei înconjura cu cântări de izbăvire..
8 Eu te voi învăța și‐ți voi arăta calea pe care să mergi: Te voi sfătui cu ochiul meu peste tine.
9 Nu fiți ca un cal sau ca un catâr, care n‐au pricepere, a căror podoabă este frâul și zăbala ca să‐i înfrâneze să nu se apropie de tine.
10 Cel rău are parte de multe dureri, dar pe cel ce se încrede în Domnul îl va înconjura îndurarea.
11 Bucurați‐vă în Domnul și veseliți‐vă, drepților! Și strigați de bucurie, toți cei drepți la inimă.