1Te voi înălța, Doamne, căci m‐ai ridicat și n‐ai lăsat pe potrivnicii mei să se bucure de mine.
2O, Doamne Dumnezeul meu, am strigat către tine și m‐ai vindecat!
3Doamne, tu mi‐ai scos sufletul din Șeol; tu m‐ai păstrat viu ca să nu mă cobor în groapă!
4Cântați laudă Domnului, sfinții săi, și aduceți mulțumiri pomenirii lui sfinte.
5Căci mânia sa ține numai o clipă, o viață bunăvoința sa. Plânsul poate intra să mâie seara, iar dimineața vine bucuria.
6Dar eu am zis în liniștea mea: Nu mă voi clătina în veac.
7Tu, Doamne, prin bunăvoința ta ai făcut muntele meu să stea tare… ți‐ai ascuns fața: am fost tulburat.
8Am strigat către tine, Doamne, și am făcut Domnului cererea mea.
9Ce folos este în sângele meu, dacă mă voi pogorî în groapă? Oare te va lăuda pulberea? Va spune ea adevărul tău?
10Auzi, Doamne, și îndură‐te de mine, Doamne, fii ajutorul meu!
11Tu mi‐ai schimbat jalea în joc; mi‐ai dezlegat sacul și m‐ai încins cu bucurie,
12ca slava mea să‐ți cânte și să nu tacă; Doamne Dumnezeul meu, în veac te voi preamări!