1Domnul este lumina mea și mântuirea mea; de cine să mă tem? Domnul este tăria vieții mele; de cine să mă înfricoșez?
2Când au venit peste mine făcătorii de rele ca să‐mi mănânce carnea, apăsătorii mei și potrivnicii mei, ei s‐au poticnit și au căzut.
3Chiar dacă ar tăbărî împotriva mea o oaste, inima mea nu se va teme, chiar război dacă s‐ar ridica împotriva mea, și atunci voi avea încredere.
4Un lucru am cerut Domnului, acesta îl voi căuta: să locuiesc în casa Domnului în toate zilele vieții mele, ca să văd frumusețea Domnului și să întreb în templul său.
5Căci el mă va ascunde în coliba sa în ziua necazului; el mă va ascunde în ascunzătoarea cortului său; el mă va înălța pe stâncă.
6Și acum capul mi se va înălța mai presus de vrăjmașii mei din jurul meu și voi aduce în cortul său jertfe de bucurie; voi cânta, da, voi cânta laude Domnului.
7Auzi, Doamne, strig cu glasul meu, îndură‐te de mine și răspunde‐mi.
8Inima mea a zis pentru tine: Căutați fața mea! Voi căuta fața ta, Doamne!
9Nu‐ți ascunde fața de mine, nu lepăda în mânie pe robul tău. Tu ai fost ajutorul meu; nu mă lăsa, nici nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!
10Căci tatăl meu și mama mea m‐au părăsit, dar Domnul mă va primi.
11Învață‐mă, Doamne, calea ta și du‐mă pe cărarea cea dreaptă din pricina vrăjmașilor mei.
12Nu mă lăsa în voia potrivnicilor mei, căci martori mincinoși se ridică împotriva mea și cei ce nu răsuflă decât asuprire.
13O! Dacă n‐aș fi crezut că voi vedea bunătatea Domnului în pământul celor vii!…
14Nădăjduiește în Domnul, întărește‐te și să ți se îmbărbăteze inima; da, nădăjduiește în Domnul!