Mark 13
1 Și pe când pleca el din Templu, unul din ucenicii săi îi zice: Învățătorule, vezi ce fel de pietre și ce fel de zidiri!
2 Și Isus i‐a zis: Vezi aceste zidiri mari? Nu va fi lăsată aici piatră peste piatră care să nu fie desfăcută.
3 Și pe când ședea pe muntele Măslinilor în fața Templului, Petru și Iacov și Ioan și Andrei îl întrebau la o parte:
4 Spune‐ne când vor fi acestea și care va fi semnul când au să se împlinească toate acestea?
5 Iar Isus a început să le zică: Luați seama să nu vă amăgească cineva.
6 Mulți vor veni în numele meu zicând: Eu sunt! și vor amăgi pe mulți.
7 Iar când veți auzi despre războaie și zvonuri de războaie, nu vă înspăimântați; căci aceste lucruri trebuie să fie; dar nu este încă sfârșitul.
8 Căci se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție; vor fi cutremure de pământ pe alocuri; va fi foamete; acestea vor fi începutul durerilor.
9 Dar voi luați seama la voi înșivă: căci vă vor da în sinedrii și veți fi bătuți în sinagogi și veți sta înaintea stăpânitorilor și împăraților pentru mine, spre mărturie pentru ei.
10 Și trebuie propovăduită întâi Evanghelia la toate Neamurile.
11 Și când vă duc la judecată cei ce vă dau, nu vă îngrijorați mai dinainte ce să vorbiți, ci vorbiți ce vă va fi dat în acel ceas, căci nu voi sunteți cei ce vorbiți, ci Duhul Sfânt.
12 Și frate va da pe frate la moarte și tată pe copilul său; și copiii se vor scula asupra părinților și‐i vor omorî.
13 Și veți fi urâți de toți pentru numele meu, dar cel ce rabdă până la sfârșit, acela va fi mântuit.
14 Dar când veți vedea urâciunea pustiirii stând unde nu trebuie (cine citește să înțeleagă), atunci cei ce sunt în Iudeea să fugă la munți.
15 Iar cel ce este pe casă să nu se pogoare, nici să nu intre ca să ia ceva din casa lui.
16 Și cel ce este la câmp să nu se întoarcă înapoi ca să‐și ia veșmântul.
17 Dar vai de cele ce au în pântece și de cele ce dau țâță în zilele acelea!
18 Și rugați‐vă ca să nu fie iarna.
19 Căci zilele acelea vor fi necaz, așa cum n‐a fost asemenea de la începutul zidirii pe care a zidit‐o Dumnezeu, până acum, și nici nu va mai fi.
20 Și dacă n‐ar fi scurtat Domnul zilele, n‐ar scăpa nici o carne, dar pentru cei aleși, pe care i‐a ales, a scurtat zilele.
21 Și atunci dacă vă zice cineva: Iată, aici este Hristosul! Iată colo! nu credeți.
22 Căci se vor ridica hristoși mincinoși și proroci mincinoși și vor face semne și minuni ca să ducă în rătăcire, dacă este cu putință, pe cei aleși.
23 Dar voi luați seama; iată, v‐am spus toate dinainte.
24 Ci în zilele acelea, după necazul acela, soarele va fi întunecaț și luna nu‐și va da lucirea.
25 Și stelele vor cădea din cer și puterile care sunt în ceruri vor fi zguduite.
26 Și atunci vor vedea pe Fiul omului venind în nori cu putere multă și slavă.
27 Și atunci va trimite pe îngeri și va aduna pe aleșii săi din cele patru vânturi, de la cea mai îndepărtată margine a pământului până la cea mai îndepărtată margine a cerului.
28 Iar de la smochin învățați pilda lui. Când ramura lui este fragedă și dă frunze, cunoașteți că vara este aproape.
29 Astfel și voi, când veti vedea făcându‐se acestea, cunoașteți că el este aproape, la uși.
30 Adevărat vă spun că nu va trece neamul aceșta, până când vor fi toate acestea.
31 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.
32 Iar despre ziua aceea sau ceasul acela, nimeni nu știe, nici îngerii în cer, nici Fiul, afară de Tatăl.
33 Luați seama, privegheați și rugați‐vă; căci nu știți când este vremea nimerită.
34 Este ca un om care se duce din țară, își lasă casa și dă robilor săi putere, fiecăruia lucrul lui; și a poruncit portarului să vegheze.
35 Deci vegheați, căci nu știți când vine domnul casei, sau seara sau la miezul nopții sau la cântatul cocoșului sau dimineața;
36 ca nu cumva venind pe neașteptate, să vă afle dormind.
37 Iar ce zic vouă, zic tuturor: Vegheați.