1Și a privit în sus și a văzut pe bogați aruncându‐și darurile în vistierie.
2Și a văzut pe o văduvă săracă aruncând acolo două leptale.
3Și a zis: Cu adevărat vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât ei toți.
4Căci toți aceștia au aruncat la daruri din ce le prisosește, iar ea din lipsa ei a aruncat tot avutul ce avea.
5Și pe când ziceau unii despre Templu că este împodobit cu pietre frumoase și cu daruri făgăduite, a zis:
6Acestea pe care le priviți, vor veni zile în care nu va fi lăsată piatră pe piatră care nu va fi desfăcută.
7Și l‐au întrebat zicând: Învățătorule, când deci vor fi acestea? Și care va fi semnul când au să fie acestea?
8Iar el a zis: Luați seama să nu fiți amăgiți; căci mulți vor veni în numele meu, zicând: Eu sunt. Și: Vremea cuvenită este aproape. Nu vă duceți după ei.
9Și când veți auzi de războaie și tulburări, nu vă înspăimântați; căci acestea trebuie să fie întâi, dar sfârșitul nu este îndată.
10Apoi le‐a zis: Se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție
11și vor fi mari cutremure de pământ și pe alocuri foamete și molime; și vor fi arătări îngrozitoare și semne mari din cer.
12Iar înainte de toate acestea își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, dându‐vă la sinagogi și la închisori, fiind aduși înaintea împăraților și dregătorilor pentru numele meu.
13Și vi se va întoarce spre mărturie.
14Puneți‐vă deci în inimi să nu vă frământați mai dinainte cum să vă apărați:
15Căci eu vă voi da o gură și o înțelepciune, căreia nu vor putea sta împotrivă sau răspunde împotrivă toți protivnicii voștri.
16Și veți fi dați și de părinți și de frați și de rude și de prieteni și vor omorî dintre voi.
17Și veți fi urâți de toți pentru numele meu.
18Și un păr din capul vostru nu va pieri.
19În răbdarea voastră veți dobândi sufletele voastre.
20Iar când veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, atunci cunoașteți că pustiirea lui este aproape.
21Atunci cei din Iudeea să fugă în munți și cei din mijlocul ei să plece afară și cei din câmpuri să nu intre în el.
22Pentru că acestea sunt zile de răzbunare, ca să se împlinească toate cele scrise.
23Vai de cele ce au în pântece și de cele ce dau țâță în acele zile! căci va fi nevoie mare pe pământ și urgie pentru acest popor.
24Și vor cădea de tăișul săbiei și vor fi duși robi în toate neamurile: și Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri până când se vor împlini vremurile neamurilor.
25Și vor fi semne în soare și lună și stele și pe pământ strâmtorare a neamurilor în nedumerire de urletul mării și al valurilor,
26în timp ce oamenii își vor da sufletul de teamă și de așteptarea celor ce vin peste pământul locuit, căci puterile cerurilor vor fi zguduite.
27Și atunci vor vedea pe Fiul omului venind în nor cu putere și slavă multă.
28Iar când încep să se întâmple acestea, uitați‐vă în sus, și ridicați‐vă capetele pentru că răscumpărarea voastră se apropie.
29Și le‐a spus o pildă: Vedeți smochinul și toți copacii.
30Când înfrunzesc, acum vedeți de la voi înșivă și cunoașteți că acum vara este aproape.
31Astfel și voi când veți vedea aceste lucruri întâmplându‐se, cunoașteți că Împărăția lui Dumnezeu este aproape.
32Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până se vor face toate.
33Cerul și pământul vor trece: dar cuvintele mele nu vor trece.
34Dar luați aminte la voi înșivă ca nu cumva inimile voastre să fie îngreuiate de îmbuibare și de beție și de grijile vieții acesteia și ziua aceea să vină peste voi fără veste ca un laț.
35Căci așa va veni peste toți care locuiesc pe fața întregului pământ.
36Vegheați dar, rugându‐vă în orice vreme, ca să fiți socotiți vrednici să scăpați de toate acestea care au să fie și să stați înaintea Fiului omului.
37Și zilele îi învăța în Templu, iar nopțile ieșea și mânea afară în muntele numit al Măslinilor.
38Și tot poporul se ducea dis‐de‐dimineață la el în Templu ca să‐l asculte.