John 16
1 V‐am vorbit acestea ca să nu vă poticniți.
2 Vă vor da afară din sinagogă; da, vine un ceas când oricine vă omoară să i se pară că aduce jertfă lui Dumnezeu.
3 Și acestea le vor face pentru că n‐au cunoscut pe Tatăl, nici pe mine.
4 Ci v‐am vorbit acestea ca să vă aduceți aminte de ele când va veni ceasul lor, că v‐am spus. Și nu v‐am spus de la început acestea, pentru că eram cu voi.
5 Dar acum mă duc la cel ce m‐a trimis și nimeni din voi nu mă întreabă: Unde te duci?
6 Ci pentru că v‐am vorbit acestea, întristarea v‐a umplut inima.
7 Dar eu vă spun adevărul, este bine pentru voi ca să mă duc. Căci dacă nu mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă mă voi duce, îl voi trimite la voi.
8 Și când va veni el, va încredința lumea de păcat și de dreptate și de judecată.
9 De păcat fiindcă ei nu cred în mine.
10 De dreptate, fiindcă mă duc la Tatăl și nu mă mai vedeți.
11 De judecată, fiindcă domnul lumii acesteia este judecat.
12 Mai am multe să vă spun, dar nu le puteți purta acum.
13 Iar când va veni el, Duhul adevărului, vă va arăta calea spre tot adevărul: căci nu va vorbi de la sine însuși, ci va vorbi tot ce aude și vă va vesti cele viitoare.
14 El mă va proslăvi pe mine, pentru că va lua din al meu și vă va vesti.
15 Tot ce are Tatăl este al meu, de aceea am zis că ia din al meu și vă va vesti.
16 Puțin și nu mă mai vedeți și iar puțin și mă veți vedea. (Pentru că mă duc la Tatăl).
17 Deci unii dintre ucenicii săi au zis unii către alții: Ce este aceasta ce ne zice: Puțin și nu mă vedeți, și iar puțin și mă veți vedea? Și: Pentru că mă duc la Tatăl?
18 Deci ziceau: Ce este acest „puțin” de care vorbește? Nu știm ce spune.
19 Isus a cunoscut că voiau să‐l întrebe și le‐a zis: Cercetați între voi despre aceasta că am zis: Puțin și nu mă vedeți și iar puțin și mă veți vedea?
20 Adevărat, adevărat vă spun că voi veți plânge și vă veți jăli, iar lumea se va bucura; voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va face bucurie.
21 Femeia când naște, are întristare pentru că i‐a venit ceasul, dar când a născut copilul, nu‐și mai aduce aminte de necaz, pentru bucuria că s‐a născut un om în lume.
22 Și voi deci acum aveți întristare; dar iar vă voi vedea și inima voastră se va bucura și nimeni nu va lua de la voi bucuria voastră.
23 Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic. Adevărat, adevărat vă spun, orice veți cere de la Tatăl vă va da în numele meu.
24 Până acum n‐ați cerut nimic în numele meu; cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
25 V‐am vorbit acestea în asemănări; vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în asemănări, ci vă voi vesti pe față despre Tatăl.
26 În ziua aceea veți cere în numele meu și nu vă zic că eu voi ruga pe Tatăl pentru voi;
27 căci însuși Tatăl vă iubește, pentru că m‐ați iubit și ați crezut că eu am ieșit de la Dumnezeu.
28 Am ieșit din Tatăl și am venit în lume; iarăși las lumea și mă duc la Tatăl.
29 Ucenicii săi îi zic: Iată, acum vorbești pe față și nu spui nicio asemănare.
30 Acum știm că știi toate și n‐ai trebuință să te întrebe cineva; de aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu.
31 Isus le‐a răspuns: Acum credeți?
32 Iată vine ceasul și a și venit, ca să fiți risipiți fiecare la ale sale și pe mine să mă lăsați singur; dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu mine.
33 V‐am spus acestea ca să aveți pace în mine. În lume aveți necaz, dar îndrăzniți, eu am biruit lumea.