1Și Bildad, Șuahitul, a răspuns și a zis:
2Până când veți vâna vorbe? Luați seama și apoi vom vorbi.
3Pentru ce suntem socotiți ca dobitoci și suntem proști în ochii voștri?
4Tu care singur te sfâșii în mânia ta, să se părăsească oare pământul pentru tine și să se strămute stânca din locul ei?
5Da, lumina celui rău se va stinge și flacăra focului său nu va luci.
6Lumina se va întuneca în cortul său și candela sa se va stinge deasupra sa.
7Pașii puterii lui se vor strâmta și chiar sfatul său îl va răsturna.
8Căci este aruncat în cursă de chiar picioarele sale și umblă pe ochiuri de rețea.
9Îl apucă lațul de călcâi, îl prinde mreaja.
10Capcana lui este ascunsă în pământ și prinzătoarea lui pe cale.
11Îl îngrozesc spaimele de orice parte și se țin de călcâiele lui.
12Puterea lui este mușcată de foame și nenorocirea stă gata la coasta lui.
13Întâiul născut al morții va mânca mădularele trupului său, îi va mânca mădularele.
14Va fi smuls din cortul lui în care se încredea, și‐l va aduce la împăratul spaimelor.
15Ce nu este al lui va locui în cortul lui, vor presăra pucioasă pe locuința lui.
16Jos i se vor usca rădăcinile și sus i se vor tăia ramurile.
17Pomenirea lui se va pierde de pe pământ și nu va avea nume pe fața uliței.
18Va fi împins din lumină la întuneric și va fi gonit din lume.
19Nu‐i va rămâne în poporul său nici fiu, nici nepot, nici vreo rămășiță unde stătea vremelnic.
20Cei ce vor veni pe urmă se vor uimi de ziua lui, după cum cei ce au fost înaintea lui au fost apucați de groază.
21Da, așa sunt locuințele celui nelegiuit, și acesta este locul celui ce nu cunoaște pe Dumnezeu.