1Iar despre cele duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți neștiutori.
2Știți că atunci când erați Neamuri, erați duși spre idolii cei muți, ca și cum ați fi fost mânați.
3De aceea vă fac cunoscut că nimeni vorbind prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Isus este anatema! Și nimeni nu poate zice: Isus este Domn! decât prin Duhul Sfânt.
4Sunt însă felurimi de daruri, dar același Duh.
5Și sunt felurimi de slujbe, dar același Domn.
6Și sunt felurimi de lucrări, dar este același Dumnezeu care lucrează toate în toți.
7Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folos.
8Căci unuia i se dă prin Duhul un cuvânt de înțelepciune, iar altuia un cuvânt de cunoștiință, după același Duh,
9altuia credință în același Duh; altuia daruri de tămăduiri în același Duh;
10altuia lucrări de minuni; altuia prorocie; altuia deosebiri de duhuri; altuia felurite feluri de limbi; altuia tălmăcire de limbi:
11Toate acestea însă le lucrează unul și același Duh împărțind fiecăruia în parte cum voiește.
12Căci după cum trupul este unul singur și are multe mădulare și toate mădularele trupului, deși sunt multe, sunt un singur trup, tot așa este și Hristosul.
13Căci într‐un singur Duh noi toți am fost botezați ca să fim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr‐un singur Duh.
14Căci trupul nu este un singur mădular, ci multe.
15Dacă piciorul va zice: Pentru că nu sunt mână, nu sunt din trup! — nu pentru aceasta nu este din trup.
16Și dacă urechea va zice: Pentru că nu sunt ochi, nu sunt din trup! — nu pentru aceasta nu este din trup.
17Dacă tot trupul ar fi un ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?
18Și acum Dumnezeu a pus mădularele, pe fiecare dintre ele, în trup cum a voit el.
19Și dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?
20Dar acum sunt multe mădulare, dar un singur trup.
21Și nu poate ochiul să zică mâinii: N‐am trebuință de tine! Sau capul iarăși picioarelor: N‐am trebuință de voi.
22Ci mult mai degrabă, mădularele trupului care par a fi mai slabe, sunt neapărat trebuitoare,
23și pe cele ale trupului care ni se par a fi mai de necinste le îmbrăcăm cu mai multă cinste; și cele necuviincioase ale noastre au mai multă bunăcuviință,
24iar cele cuviincioase ale noastre n‐au trebuință: ci Dumnezeu a întocmit trupul dând mai multă cinste celui căruia îi lipsește,
25ca să nu fie dezbinare în trup, ci ca mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.
26Și dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună; și dacă este cinstit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.
27Și voi sunteți trupul lui Hristos și mădularele lui fiecare în parte.
28Și Dumnezeu a pus pe unii în biserică mai întâi apostoli, al doilea proroci, al treilea învățători, apoi minuni, apoi daruri de tămăduiri, ajutorări, cârmuiri, felurite feluri de limbi.
29Oare toți sunt apostoli? Oare toți sunt proroci? Oare toți sunt învățători? Oare toți fac minuni?
30Oare toți au daruri de tămăduiri? Oare toți vorbesc în limbi? Oare toți tălmăcesc?
31Râvniți însă darurile mai mari. Și vă și arăt o cale neîntrecută.