1(Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui David.) Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri.
2Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.
3Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut,
4îmi zic: Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?
5L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.
6I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui:
7oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului,
8păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.
9Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!