1(Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici." Un psalm al lui Asaf. O cântare.) Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm; noi, care chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!
2"Atunci când va veni vremea hotărâtă", zice Domnul, "voi judeca fără părtinire.
3Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui: căci Eu îi întăresc stâlpii." (Oprire)
4Eu zic celor ce se fălesc: "Nu vă făliţi!", şi celor răi: "Nu ridicaţi capul sus!"
5Nu vă ridicaţi capul aşa de sus, nu vorbiţi cu atâta trufie!
6Căci nici de la Răsărit, nici de la Apus, nici din pustiu nu vine înălţarea.
7Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul, şi înalţă pe altul.
8În mâna Domnului este un potir, în care fierbe un vin plin de amestecătură. Când îl varsă, toţi cei răi de pe pământ sug, îl sorb şi-l beau până în fund!
9Eu însă voi vesti pururi aceste lucruri; voi cânta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov.
10Şi voi doborî toate puterile celor răi: puterile celui neprihănit însă se vor înălţa.