1M-am întors și mi-am ridicat ochii, m-am uitat și, iată, era un sul care zbura!
2El mi-a zis: „Ce vezi?”. Eu am spus: „Văd un sul care zboară: lungimea lui este de douăzeci de coți și lățimea lui, de zece coți ”.
3Mi-a spus: „Acesta este blestemul care iese pe fața întregului pământ. Căci oricine fură va fi distrus, așa cum [este scris] pe o parte, și oricine jură va fi distrus, așa cum [este scris] pe cealaltă parte a [sulului].
4Voi face să iasă – oracolul Domnului Sabaót – și va intra în casa hoțului și în casa celui care jură pe numele meu, mințind. Va locui în casa lui și va distruge lemnele și pietrele sale”.
5Îngerul care vorbea cu mine a ieșit și mi-a zis: „Ridică-ți ochii și vezi cine este cea care iese!”.
6Eu am spus: „Ce este ea?”. El a zis: „Aceasta este éfa care iese”. Și a spus: „Aceștia sunt ochii lor în toată țara”.
7Iată, se ridica o placă de plumb și pe aceasta ședea o femeie în mijlocul éfei.
8El a zis: „Aceasta este fărădelegea ”. Și a aruncat-o în mijlocul efei. Apoi a aruncat piatra de plumb peste deschizătura ei.
9Mi-am ridicat ochii, am privit și, iată, două femei care ieșeau! Vântul bătea în aripile lor. Ele aveau aripi ca aripile berzei și au ridicat éfa între pământ și cer.
10Atunci i-am zis îngerului care vorbea cu mine: „Unde duc acestea éfa?”.
11Mi-a zis. „Să construiască pentru ea o casă în ținutul Șinear, să stabilească locuința sa acolo, pe temelia ei”.