1Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea pentru ei [se înalță] la Dumnezeu pentru mântuirea [lor].
2Căci dau mărturie că ei au zel pentru Dumnezeu, dar nu după o cunoaștere [corectă],
3pentru că, necunoscând justificarea lui Dumnezeu și căutând să-și statornicească propria lor justificare, nu s-au supus justificării lui Dumnezeu,
4întrucât scopul Legii este Cristos, spre justificarea fiecăruia care crede.
5Într-adevăr, Moise scrie cu privire la justificarea din Lege: „ Omul care împlinește acestea va trăi prin ele ”,
6iar cu privire la justificarea din credință spune astfel: „ Să nu spui în inima ta: « Cine se va urca la cer?»”, adică să-l coboare pe Cristos,
7sau „ Cine se va coborî în abis?”, adică să-l ridice pe Cristos din morți!
8Însă ce spune? „Cuvântul este aproape de tine, este în gura ta și în inima ta”, adică cuvântul credinței pe care îl predicăm.
9Într-adevăr, dacă îl mărturisești cu gura ta pe Domnul Isus și crezi în inima ta că Dumnezeu l-a înviat din morți, vei fi mântuit,
10căci cu inima se crede pentru [a obține] justificare, iar cu gura se dă mărturie pentru [a obține] mântuire.
11De fapt, Scriptura spune: „ Oricine crede în el nu va fi făcut de rușine ”.
12Într-adevăr, nu este nicio deosebire între iudeu și grec, căci el este Domnul tuturor, darnic față de toți cei care îl invocă.
13Într-adevăr, „ oricine va invoca numele Domnului va fi mântuit ”.
14Așadar, cum îl vor invoca dacă nu au crezut? Și cum să creadă dacă nu au auzit? Dar cum să audă fără predicator?
15Însă cum să predice dacă nu sunt trimiși? După cum este scris: „ Cât de frumoase sunt picioarele celor care aduc vești bune!”.
16Dar nu toți au ascultat de evanghelie. De fapt, Isaía spune: „ Doamne, cine a crezut vestirii noastre?”.
17Deci credința vine din predicare, iar predicarea, din cuvântul lui Cristos.
18Dar eu zic: poate că nu au auzit? Dimpotrivă: „Glasul lor a străbătut tot pământul și cuvintele lor [au ajuns] până la marginile lumii”.
19Însă mai zic: poate că Israél nu a înțeles? Moise spune cel dintâi: „Eu vă voi face geloși pe [cei care] nu [erau] un popor; voi aprinde mânia voastră împotriva unui neam nechibzuit”,
20iar Isaía îndrăznește să spună: „Am fost găsit de cei care nu mă căutau, m-am făcut cunoscut celor care nu întrebau de mine”.
21Dar despre Israél spune: „Toată ziua mi-am întins mâinile către un popor neascultător și răzvrătit”.