1Cel care locuiește la adăpostul Celui Preaînalt și se odihnește la umbra Celui Atotputernic
2îi spune Domnului: „Tu ești [locul] meu de refugiu și fortăreața mea, Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”.
3Căci el te va elibera din lațul vânătorului și de ciuma pustiitoare.
4El te va acoperi cu aripile lui și vei găsi refugiu sub aripile sale; adevărul lui îți va fi scut și pavăză.
5Nu te vei teme nici de spaima nopții, nici de săgeata care zboară ziua,
6nici de ciuma care se răspândește în întuneric, nici de molima care bântuie în plină zi.
7Vor cădea alături de tine o mie și zece mii, la dreapta ta, dar de tine [nimic] nu se va apropia.
8E de ajuns cu ochii să privești și vei vedea răsplata păcătoșilor.
9Pentru că [ai spus]: „Tu, Doamne, ești [locul] meu de refugiu” și pe Cel Preaînalt ți l-ai ales adăpost,
10nu ți se va întâmpla niciun rău, nicio nenorocire nu se va apropia de locuința ta,
11pentru că el va porunci îngerilor săi să te păzească pe toate căile tale.
12Ei te vor purta pe mâini, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de piatră;
13vei păși peste lei și peste vipere și vei călca în picioare pui de lei și monștri.
14Îl voi salva, pentru că tânjește după mine, îl voi ocroti, pentru că îmi cunoaște numele.
15Când el mă va chema, eu îi voi răspunde, voi fi alături de el în strâmtorare. Îl voi elibera și-l voi cinsti.
16Îi voi dărui viață lungă și îi voi arăta mântuirea mea.