1Psalm. Al lui Asáf. Cât de bun este Dumnezeu cu Israél, cu cei curați cu inima!
2Dar mie, cât pe ce să mi se poticnească picioarele, puțin [a lipsit] să-mi alunece pașii,
3căci i-am invidiat pe cei orgolioși când vedeam prosperitatea nelegiuților.
4Ei nu au [parte] de suferință până la moarte și trupul lor este bine hrănit [și sănătos].
5Ei nu au parte de truda oamenilor și nu sunt loviți ca ceilalți oameni.
6De aceea, mândria este ca o salbă pentru ei și violența este haina cu care se îmbracă.
7Din grăsimea lor iese nelegiuire și din inimile lor se revarsă gânduri rele.
8BatjoCòresc, vorbesc cu răutate, vorbesc de sus asuprind.
9Își înalță gura lor până la ceruri și limba lor cutreieră pământul.
10De aceea, poporul se ia după ei și puhoiul de ape nu-i satură.
11Ei zic: „Cum poate Dumnezeu să știe aceasta? Există cumva cunoaștere în Cel Preaînalt?”.
12Iată, aceștia sunt nelegiuiții: liniștiți întotdeauna, acumulează bogății!
13Așadar, în zadar mi-am păstrat inima curată și mi-am spălat mâinile în nevinovăție,
14căci sunt lovit ziua întreagă și pedepsit [încă] de dimineață.
15De-aș fi zis: „Voi vorbi ca ei”, aș fi trădat neamul fiilor tăi.
16Și am cugetat ca să înțeleg aceasta, dar anevoios lucru a fost în ochii mei
17până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu și am înțeles [care este] sfârșitul lor.
18Într-adevăr, îi așezi în loc lunecos și-i faci să cadă în dezolare.
19Cum sunt ei abandonați ruinării, într-o clipă s-au dus, au pierit de spaimă!
20Ca un vis la deșteptare, Doamne, când te trezești, faci să se risipească chipul lor.
21Când mi se frământa inima și mă simțeam străpuns în rărunchi,
22eram nepriceput și nu înțelegeam nimic, eram ca un dobitoc înaintea ta.
23Dar eu sunt pururea cu tine, m-ai prins de mâna dreaptă.
24Cu sfatul tău mă vei călăuzi, apoi mă vei lua în glorie.
25Pe cine am eu în ceruri, [afară de tine]? Și, fiind cu tine, nu mai am altă dorință pe pământ.
26Chiar dacă se mistuie trupul meu și inima mea, stânca inimii mele și partea mea e Dumnezeu în veci.
27Iată, cel ce se îndepărtează de tine va pieri, îi vei nimici pe toți cei care se desfrânează.
28Iar pentru mine, binele meu este să mă apropii de Dumnezeu: am căutat refugiul în Domnul Dumne zeu, ca să vestesc toate lucrările tale [în fața porților fiicei Siónului].