1Maestrului de cor. Pentru instrumente cu coarde. Poem. Al lui Davíd.
2Pleacă-ți urechea, Dumnezeule, la rugăciunea mea, nu te ascunde de la cererea mea;
3ia aminte la mine și răspunde-mi! Umblu agitat în mâhnirea mea și sunt cuprins de tulburare,
4la glasul dușmanului, la strigătul celui nelegiuit! Căci revarsă asupra mea nedreptate și mă persecută cu furie.
5Inima mea se zbate înlăuntrul meu și groaza morții a căzut peste mine.
6Teamă și cutremur au venit peste mine și m-a cuprins teroarea.
7Și am spus: „Cine îmi va da aripi ca de porumbel, ca să zbor și să-mi găsesc adăpost?”.
8Iată, mă îndepărtez în fugă și poposesc în pustiu!
9Îl aștept degrabă pe acela care să mă salveze dinaintea vântului furtunii și a vijeliei.
10Împrăștie-i, Doamne, încurcă-le limbile! Căci am văzut în cetate violență și dezbinare.
11Zi și noapte o înconjoară peste ziduri nedreptate și silinicie, în mijlocul ei;
12ruină este în mijlocul ei și n-au lipsit din piețele ei insulta și înșelăciunea.
13Căci dacă un dușman m-ar fi făcut de ocară, l-aș fi suportat; dacă cel care mă urăște s-ar fi ridicat [cu orgoliu] asupra mea, poate m-aș fi ascuns de el.
14Dar ești tu om asemenea mie, prietenul meu și omul meu de încredere,
15cu care mă înțelegeam așa de bine și mergeam cu însuflețire spre casa lui Dumnezeu!
16Să cadă, dar, moartea peste ei, să coboare de vii în locuința morților, pentru că relele umplu locuința lor și lăuntrul lor!
17Iar eu strig către Dumnezeu și Domnul mă va mântui.
18Seara, dimineața și la amiază, eu gem și suspin și el îmi aude glasul.
19El răscumpără sufletul meu în pace de cei care vin asupra mea, căci s-au înmulțit cei care sunt împotriva mea.
20Dumnezeu va asculta și-i va umili, el, care este dinainte de veacuri. Căci nu este în ei schimbare și nu se tem de Dumnezeu.
21Fiecare își întinde mâna împotriva aliaților săi, profanează alianța sa.
22Cuvintele lui sunt alunecoase ca untul, dar în inima lui este luptă; vorbele lui sunt mai unsuroase decât untdelemnul, dar ele sunt săbii scoase din teacă.
23Încredințează Domnului grijile tale și el te va hrăni, nu-l va lăsa niciodată pe cel drept să se clatine!
24Iar tu, Dumnezeule, vei face ca ei să coboare în prăpastia pierzării: oamenii vărsători de sânge și cei vicleni nu vor ajunge la jumătatea zilelor lor. Dar eu, Doamne, îmi pun încrederea în tine.