1Pâraie de apă este inima regelui în mâna Domnului și le face să se îndrepte oriunde îi place.
2Toate căile omului sunt drepte în ochii lui, dar cel care analizează inimile este Domnul.
3Domnul preferă, mai mult decât jertfa, a face dreptate și judecată.
4Ochii semeți și inima arogantă, candela celor vinovați este păcat.
5Gândurile celui harnic sunt sigur spre abundență, dar tot cel care se grăbește [se îndreaptă] sigur spre lipsă.
6Cel care produce comori cu limbă mincinoasă este ca deșertăciunea care-l urmărește pe cel care caută moartea.
7Violența celor vinovați îi mătură, pentru că nu vor să facă judecată.
8Omul crud este pe căi sinuoase, dar cel curat este drept pe calea lui.
9E mai bine să locuiești la colțul unui acoperiș decât să ai casă comună cu o soție [care provoacă] discordii.
10Sufletul celui vinovat dorește rău, nu află har în ochii săi aproapele lui.
11Când este pedepsit cel care batjocorește, cel nepriceput devine înțelept; și cel înțelept, fiind prudent, primește cunoaștere.
12Cel drept este prudent față de casa celui vinovat, îi întoarce pe cei vinovați spre rău.
13Cine-și astupă urechea de la strigătul celui sărac, și el va striga și nu i se va răspunde.
14Un dar [făcut] în secret acoperă mânia și cadoul sub poală, furia puternică.
15Bucuria celui drept este să facă judecată și distrugere pentru cel care înfăptuiește nelegiuire.
16Omul care rătăcește de la calea prudenței se va odihni în adunarea umbrelor.
17Cel care iubește veselia va deveni un om lipsit, iar cine iubește vinul și untdelemnul nu se va îmbogăți.
18Răscumpărare pentru cel drept este cel vinovat, iar în locul celor drepți sunt cei care înșală.
19Mai bine să locuiești într-o țară pustie decât cu o soție [care provoacă] discordii și indignare.
20Comoară plăcută și untdelemn sunt în locuința celui înțelept, dar omul nesimțit le înghite.
21Cel care urmărește dreptatea și bunătatea va afla viață, dreptate și onoare.
22Cel înțelept urcă împotriva cetății celor puternici și doboară puterea în care se încredea.
23Cine-și păzește gura și limba își păzește sufletul de strâmtorări.
24Cel care acționează cu trufie și aroganță se numește prezumțios, înfumurat și batjocoritor.
25Pofta celui leneș îl omoară, pentru că mâinile lui refuză să lucreze.
26Toată ziua poftește, dar cel drept dă și nu ține cont.
27Jertfa celor vinovați este abominábilă; cu atât mai mult când o aduc cu gând [rău].
28Martorul mincinos va pieri, dar cel care ascultă va vorbi cu succes.
29Puterea omului vinovat este în fața lui, dar cel drept își consolidează calea.
30Nu este înțelepciune, nu este înțelegere, nu este sfat care să se opună Domnului.
31Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar salvarea este a Domnului.