1Proverbele lui Solomón, fiul lui Davíd, regele lui Israél,
2pentru cunoașterea înțelepciunii și a disciplinei și pentru priceperea cuvintelor înțelegerii,
3pentru dobândirea disciplinei prudenței, a dreptății, a judecății și a nepărtinirii,
4pentru ca să le dea celor nepricepuți istețimea, celui tânăr, cunoașterea și chibzuința –
5să asculte cel înțelept și i se va adăuga învățătură, cel priceput și va dobândi abilitate! –,
6ca să priceapă proverbul și aluzia, cuvintele înțelepților și enigmele lor.
7Teama de Domnul este începutul cunoașterii, dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și disciplina.
8Ascultă, fiule, disciplina tatălui tău și nu neglija legea mamei tale!
9Căci ele sunt o diademă grațioasă pe capul tău, un colier pentru gâtul tău.
10Fiule, dacă păcătoșii vor să te ademenească, să nu accepți!
11Dacă-ți vor zice: „Vino cu noi să stăm la pândă pentru sânge, să ne ascundem împotriva celui curat pe degeaba!
12Să-i înghițim de vii ca locuința morților, întregi precum cei care coboară în groapă!
13Vom găsi toate bogățiile prețioase, ne vom umple casele de pradă.
14Tu vei avea parte la fel ca noi, va fi un singur sac pentru noi toți”.
15Fiule, să nu mergi pe drum cu ei, ține-ți piciorul [departe] de cărările lor.
16Căci picioarele lor aleargă spre rău, se grăbesc să verse sânge.
17Căci degeaba este întinsă plasa înaintea tuturor zburătoarelor.
18Totuși, ei pândesc sângele lor, se ascund pentru viețile lor.
19Acestea sunt căile celor care jefuiesc. El va lua viața celor care comit [acestea].
20Înțelepciunea strigă pe stradă, în piețe își înalță glasul.
21Pe vârful zidurilor ea strigă, la intrarea porților cetății își pronunță cuvintele.
22Până când, nepricepuților, veți iubi nepriceperea, cei care batjocorăsc se complac în batjocură și cei nesimțiți urăsc cunoașterea?
23Întoarceți-vă la reproșul meu! Iată, voi revărsa duhul meu asupra voastră și vă voi învăța cuvintele mele!
24Fiindcă eu am strigat, dar voi m-ați refuzat, mi-am întins mâna, și nu a fost cine să-i acorde atenție.
25Pentru că ignorați toate sfaturile mele și nu ați acceptat învățătura mea.
26De aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră, vă voi lua în râs când va veni groaza voastră,
27când va veni ca o vijelie groaza voastră, ca o furtună va veni nenorocirea voastră când vor veni peste voi strâmtorarea și necazul.
28Atunci mă vor chema, și nu le voi răspunde, mă vor căuta, și nu mă vor găsi.
29Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de Domnul,
30nu au acceptat sfaturile mele și au disprețuit toată învățătura mea.
31Vor mânca din roadele căilor lor, se vor sătura din planurile lor.
32Căci infidelitatea celor nepricepuți îi va ucide și indolența nesimțiților îi va face să piară.
33Dar cel care mă ascultă va locui în siguranță, va fi liniștit, fără frică de rău.